Ce este glaucomul?
Glaucomul este a doua cauză de orbire la nivel mondial, după degenerescența maculară legată de vârstă. Evoluează mulți ani fără simptome și se depistează adesea tardiv.
Glaucomul nu este o boală unică, ci un grup de afecțiuni oculare caracterizate printr-o neuropatie optică progresivă, cu moartea celulelor ganglionare retiniene și pierderea progresivă, ireversibilă, a câmpului vizual. Poate fi primar (fără altă cauză asociată) sau secundar (determinat de altă afecțiune oculară, sistemică sau de anumite medicamente).
Mecanisme de acțiune și fiziopatologie
În interiorul ochiului se produce constant umoarea apoasă, un fluid care trebuie să circule și să fie eliminat printr-un sistem de drenaj situat la unghiul dintre iris și cornee. Când acest drenaj este deficitar (glaucom cu unghi deschis, forma cea mai frecventă, ~90% din cazuri) sau blocat brusc (glaucom cu unghi închis, urgență oftalmologică), presiunea intraoculară crește și comprimă progresiv fibrele nervului optic. Există și o formă particulară, glaucomul cu presiune normală, în care leziunea nervului optic apare la valori tensionale considerate normale, prin mecanisme încă incomplet elucidate, posibil vasculare.
Cum se manifestă glaucomul?
- Forma cronică (unghi deschis): de regulă asimptomatică multă vreme; primul semn este pierderea vederii periferice, laterale, greu sesizabilă de pacient în stadiile incipiente
- Forma acută (unghi închis): debut brusc, cu durere oculară intensă, înroșirea ochiului, vedere încețoșată, halouri în jurul luminilor, greață. Este o urgență medicală!
- Pierderea de câmp vizual, odată instalată, este permanentă și ireversibilă. Tratamentul oprește sau încetinește progresia, dar nu recuperează vederea deja pierdută.
Cum se pune diagnosticul de glaucom?
Diagnosticul se stabilește printr-un examen oftalmologic complet, care include măsurarea presiunii intraoculare, examinarea nervului optic și evaluarea câmpului vizual.
O presiune intraoculară crescută izolat, fără alte modificări specifice, este încadrată ca hipertensiune intraoculară, o afecțiune care necesită monitorizare, deoarece o parte dintre aceste cazuri evoluează spre glaucom în timp.
Metode de tratament
Obiectivul central al tratamentului este reducerea presiunii intraoculare, pentru a opri sau încetini deteriorarea nervului optic. Prima linie terapeutică este medicamentoasă (picături), urmată de tratamentul cu laser. Când tratamentul medicamentos și cel cu laser nu reușesc să controleze presiunea, se recurge la intervenția chirurgicală.
RECOMANDĂRI PENTRU PREVENȚIA ȘI CONTROLUL GLAUCOMULUI
- Mergeți la un control oftalmologic regulat, mai ales după vârsta de 40 de ani și mai frecvent dacă aveți cazuri de glaucom în familie, suferiți de boli cardiovasculare sau diabet. Este singura modalitate reală de a depista boala înainte de pierderea simptomatică a vederii.
- Prezentați-vă de urgență la medic la apariția durerii oculare intense, a roșeții bruște și a scăderii rapide a vederii.
- Rețineți că orice deteriorare apărută înainte de inițierea tratamentului este ireversibilă, iar dacă nu este tratată, afecțiunea evoluează în mod natural către orbire
- Dacă ați fost deja diagnosticat cu glaucom, administrați-vă tratamentul conform prescripției, fără întrerupere.
Glaucomul nu se vindecă, dar orbirea poate fi prevenită.
