O displazie de șold reprezintă o tulburare de dezvoltare a șoldului, care este de regulă detectată la bebeluși cu ajutorul unei ecografii și care, printr-un tratament adecvat, poate fi tratată cu succes de cele mai multe ori. Așa-numita displazie reziduală, care în ciuda tratamentului din timpul copilăriei, nu se reface complet, este relativ rară în prezent. Dacă însă displaziile sunt trecute cu vederea sau sunt tratate tardiv în copilărie, urmările pot fi severe.
Displazie netratată- pericolul uzurii articulațiilor
Deseori, chiar și în rândul adulților tineri, se observă o uzură a articulației șoldului (Coxartroză), astfel că sunt destul de dese cazurile în care este necesară o înlocuire a articulației șoldului. Vă prezentăm câteva simptome ale displaziei de șold și posibilitățile de tratament.
Displazie de șold: simptome târzii
O displazie de șold nedetectată poate cauza apariția primelor simptome abia în anii maturității. Primele probleme pot să apară în urma unor forțări de natură fizică (sport), care provoacă dureri în zona inghinală sau lateral, în șold. Și blocajul spontan al articulației sau sentimentul instabilității sau de „alunecare” a șoldului se numără printre simptomele frecvente ale displaziei de șold.
Dureri de șold în cazul artrozei
În cazul în care o displazie de șold nu este tratată, articulația șoldului va fi afectată permanent. Prin aplicarea unei sarcini în mod incorect asupra articulației, aceasta se va uza foarte rapid – astfel că, este posibilă instalarea artrozei dureroase a articulației șoldului chiar și înainte de 40 de ani.
Uzura respectivă este însoțită de dureri foarte puternice în condițiile unor sarcini minore sau după perioade mai lungi de ședere sau poziție în picioare. În plus, scade și mobilitatea șoldului, iar capacitatea motorie scade, astfel că, pacienților li se limitează semnificativ activitățile zilnice și sunt nevoiți să recurgă la medicamente analgezice.
Diagnosticarea „displaziei de șold” cu ajutorul radiografiei
La adulți, displazia de șold poate fi diagnosticată printr-o radiografie care permite vizualizarea formei și a poziției articulației șoldului. În plus, se poate observa dacă s-a instalat deja artroza în articulația șoldului.
Cu ajutorul unei anamneze (istoria simptomelor) și a unui examen fizic, medicul poate stabili gravitatea disconfortului pentru a se decide asupra metodei corecte de tratament.
Tratament: intervenție chirurgicală
Spre deosebire de bebeluși, adulții care suferă de displazie de șold sunt nevoiți să recurgă la intervenții chirurgicale, deoarece poziția incorectă a articulației șoldului trebuie remediată pentru a preîntâmpina continuarea deteriorării articulației. Metodele intervenționale diferă, însă toate au același scop, respectiv de a obține o poziție cât mai naturală a articulației.
Dintre cele mai frecvente proceduri amintim osteotomia triplă de bazin pentru care este separat osul iliac, osul pubian și osul ischion, fiind apoi regrupate într-o poziție diferită. Se corectează astfel cupa acetabulară, pentru a permite o închidere mai bună a capului femural.
Înlocuirea articulației în cazul displaziei de șold
Succesul tratamentului chirurgical al unei displazii de șold în cazul adulților, depinde în general de gradul de uzură al articulației șoldului. Dacă în articulația respectivă nu s-a instalat încă artroza, durerile pot fi alinate simțitor cu ajutorul operației.
Însă în cazul unei uzuri masive a articulației, singura posibilitate de a alina durerile pe termen lung este prin montarea unei proteze de șold.
