Alături de salmonella, bacteriile campylobacter se numără printre cele mai frecvente cauze ale infecției intestinale bacteriene (enterita). Infecția cu acești agenți patogeni se manifestă prin simptome precum febră, dureri abdominale și diaree. Chiar dacă simptomele pot fi severe, în cele mai multe situații starea se vindecă de la sine, astfel că un tratament cu antibiotice este rareori necesar. Bacteriile sunt transmise cel mai frecvent prin alimente alterate, infecțiile cu campylobacter apărând cu precădere în lunile de vară.
Transmitere
Bacteriile campylobacter afectează în principal păsările sălbatice, dar și vitele și porcii, și sunt transmise la om prin consumul de carne nepreparată sau prin lapte nepasteurizat. O transmitere de la om la om este foarte rară, însă infecția este posibilă și de la animale de companie sau prin apă contaminată. Odată ajunși în intestin, germenii se dezvoltă în peretele intestinal și formează o toxină care provoacă simptomele specifice.
Simptome specifice
La 2-5 zile după pătrunderea în organism a agentului patogen, pacientul se confruntă cu simptome nespecifice precum dureri de cap, de membre și stări febrile. Acestea sunt urmate de simptomele specifice ale enteritei campylobacter:
- dureri puternice abdominale și crampe;
- diaree puternică, rareori cu sânge;
- stare febrilă puternică (40°C);
- dureri de cap și dureri de membre;
- oboseală și stare generală alterată.
Acest tablou clinic se manifestă în special în cazul infecției cu Campylobacter jejuni, reprezentantul principal din familia Campylobacter. Spre deosebire de acesta, bacteria Campylobacter coli poate avea o evoluție fără simptomele caracteristice, respectiv fără diaree, doar cu dureri abdominale și febră.
Evoluție și tratament
Pentru persoanele care nu suferă de alte afecțiuni, simptomele dispar de la sine după 7-14 zile. În cazul acestora, tratamentul este unul simptomatic, cu analgezice și antipiretice. Dacă scaunele diareice sunt foarte puternice, se va încerca echilibrarea pierderilor de lichide și minerale: acordați atenție unui hidratări adecvate, de aproximativ 3 litri de lichide. În astfel de situații se recomandă consumul de apă minerală plată, ceai îndulcit, supe de carne și legume. În plus, puteți consuma soluții speciale cu electroliți, disponibile în farmacii pentru echilibrarea carențelor de minerale. Un tratament cu antibiotice se impune numai în cazul evoluțiilor grave sau a pacienților foarte slăbiți.
Posibile complicații
În situații rare, după 2-6 săptămâni de la vindecarea unei infecții cu Campylobacter, este posibilă apariția unui efect întârziat, așa-numita artrită reactivă. Aceasta constă într-o inflamație a cărei apariție nu este încă pe deplin clarificată de oamenii de știință. Cu toate acestea, se presupune că sistemul imunitar atacă structuri din articulații care seamănă cu bacteriile la suprafață. În plus, se pare că aceste bacterii provoacă și o neuropatie periferică inflamatorie condiționată de sistemul imunitar, așa-numitul sindrom Guillain-Barré
Campylobacter fetus, o sub-grupă foarte rară a bacteriilor Campylobacter care poate ajunge din intestine în sânge, de unde se răspândește în întregul organism. Această infecție poate avea evoluții severe în rândul sugarilor și al persoanelor cu sistemul imunitar slăbit, precum meningita, endocardita și flebita.
Prevenirea infecțiilor cu Campylobacter
Ținând cont de faptul că agenții patogeni sunt transmiși, în primul rând, prin alimente alterate, se recomandă să evitați consumul de carne crudă în lunile de vară și acordarea unei atenții deosebite măsurilor de igienă din timpul pregătirii hranei.
De asemenea, nu uitați de măsurile de igienă dintre cele mai comune, cum ar fi spălarea mâinilor, în special după contactul cu animale, deoarece puteți preveni astfel o posibilă infecție cu campylobacter.
