Echipa Alphega: Alina, cum devine un om voluntar? Care îi sunt motivațiile?

Alina Pătrăhău: Aș vrea să existe un proces care să-i ducă pe toți din punctul A în punctul B, dar nu este. Un om ar trebui, în primul rând, să își dorească asta din tot sufletul. Nu știu care este motivația fiecăruia, însă de obicei celor în cauză li se întâmplă un lucru pentru care simt nevoia să ofere ceva înapoi. Voluntariatul este cel mai ușor mod de a da înapoi destinului, iar mulți aleg societatea civilă în rol de destin. O altă rută este cea a tinerilor. Ei cresc fără un scop, în ultimul timp. Dacă acum nu mai mult de zece - douăzeci de ani încă ne mai luptam cu nevoile primare, având acea teamă pentru ziua de mâine, ignorând total nevoile spirituale, astăzi tinerii au trecut la un alt nivel. Ei simt nevoia să îmbine cele două scopuri în viață: cel material și cel spiritual. Pentru că cel spiritual nu se găsește întotdeauna în viața profesională a fiecăruia, tinerii caută alternative, iar voluntariatul este prima opțiune. Suntem însă la început. Mulți vorbesc despre asta, dar majoritatea așteaptă să li se spună ce au de făcut. Voluntarul are nevoie de un ingredient magic în atitudinea lui: să fie o persoană “voluntară”. Să nu ne dea bătăi de cap suplimentare. Să se implice în așa fel încât beneficiarii să simtă asta direct, fără ca noi să fim intermediari, iar atunci când noi avem nevoie de ajutorul lui, să răspundă prompt.

 
Echipa Alphega: Povestește-ne, te rugăm, despre asociația “Dăruiește Aripi”.

Alina Pătrăhău: Este mult de povestit. Și asta pentru că intensitatea cu care trăiește Asociația este aceeași cu intensitatea vieții noastre, a celor care o fac să meargă mai departe. Asociația există pentru că este nevoie de ea. Oamenii se regăsesc mai ușor într-un brand decât în ceea ce face o altă persoană. Pentru asta avem Dăruiește Aripi. Ea s-a născut din zbateri personale, din prietenii cu persoane dragi, care se implicau deja în astfel de acțiuni umanitare. Există un gol pe care noi îl umplem și care nu ar fi umplut foarte repede de către altcineva. Nevoile comunității constănțene și, de curând, nevoile copiilor grav bolnavi. Am început cu cazuri individuale și am continuat cu rezolvarea unor probleme majore ale sistemului pentru care se pare că acest sistem nu este încă pregătit. Dacă problema prematurilor va fi rezolvată de către sistem în zece ani, noi o rezolvăm acum. Și salvăm viața a sute de copii. Așa ne măsurăm rezultatele. În copii salvați.

 

Echipa Alphega: Cum se naște un proiect în asociația “Dăruiește Aripi”? Căutați voi proiecte, vă caută oamenii …

Alina Pătrăhău: Un proiect nu poate fi început, dus mai departe și realizat decât dacă există oameni foarte experimentați și motivați printre noi care să facă asta. Faptul că existăm de mult timp ne oferă un mare avantaj: experiența. Nu poți fi orice și nu le poți face pe toate la fel de bine. Este nevoie de cunoștințe aprofundate pentru a cunoaște o nevoie cu adevărat. Mai mult, ai nevoie de interlocutori motivați, care să vrea să rezolve singuri problema cu ajutorul nostru și care să o poată face. În timp, am aflat că nu este de ajuns să sprijinim un anumit proiect, ci trebuie să ne implicăm în el cu toate resursele. Cred că ăsta este secretul micilor noastre succese.

 

Echipa Alphega: Care sunt cele mai mari provocări pe care le-a întâmpinat până acum asociația “Dăruiește Aripi”?

Alina Pătrăhău: Nu mai țin minte provocările. Atunci când faci lucruri pentru copii bolnavi și nu pentru beneficiul personal, te dai peste cap și rezolvi orice problemă. Desigur, sunt probleme sistemice pe care le ocolim pur și simplu. Nu ne implicăm în schimbat legi. Aceasta este o activitate separată de care se ocupă alții. Cele mai mari probleme apar din cauza altor oameni. Orgolii, mândrii și așteptări neîndeplinite, ele sunt cele care ne stau în cale. Însă le-am dovedit mereu, punând interesul copiilor înainte. Este ca un tăvălug.

 

Echipa Alphega: Ce proiect ți-ai fi dorit să inițiați, dar v-au lipsit resursele, de exemplu (nu neapărat financiare, ci de orice gen)?

Alina Pătrăhău: Există foarte multe nevoi și trebuie să ai o minte limpede pentru a le prioritiza în funcție de urgență. Dacă nu am avea experiență, ne-am entuziasma la orice idee care ne dă de lucru, însă nu avem nevoie de asta. Copiii au alte trebuințe mult mai urgente. Secția de onco-hematologie pediatrică a Spitalului din Constanța, apoi un pas puțin lateral către Secția de Terapie Intensivă Nou-Născuți și Prematuri și înapoi la coloana noastră vertebrală prin Tratamentul la Domiciliu a copiilor bolnavi de cancer și acum, la Registrul național al Cancerului la copii în România. Cam ăsta este traseul proiectelor.

 

Echipa Alphega: Care sunt cele mai mari lipsuri la nivelul județului Constanța privind tratamentul pacienților din sistemul medical românesc?

Alina Pătrăhău: Lipsurile sunt atât de evidente încât indiferent cât suntem de obișnuiți cu acest sistem, ies în evidență la fiecare pas. Ne rugăm cu toții să nu ne îmbolnăvim, însă nu pentru a rămâne pur și simplu sănătoși permanent. Știm că asta este imposibil. Ci pentru a nu avea de a face cu sistemul medical de stat, cel care ar trebui să aibă grijă de noi. În schimb, avem noi grijă de el. Am evoluat ca țară și lucrul care ar fi trebuit să fie o prioritate alături de educație, a rămas ultimul. Asta face clasa politică: ignoră nevoile de bază ale alegătorilor și se bazează pe pensionari. Aceștia, săracii, sunt cei mai expuși la mizeria sistemului sanitar pe de o parte și cei mai sensibili la promisiuni, pe de altă parte. Din acest motiv, ne uităm înspre viitor și îi ajutăm pe cei care ar trebui să reprezinte alternativa. Cei ce credem că nu se vor împăca cu ideea că sistemul este așa cum este. Așa că indiferent de lipsuri, noi vedem prioritățile prin ochii noștri și adâncim expertiza și cunoașterea nevoilor.

 

Echipa Alphega: Din experiența ta, ce schimbări de ordin social și medical consideri că sunt necesare pentru a îmbunătăți sistemul medical românesc?

Alina Pătrăhău: Nu aștept nimic din punct de vedere social. Poate că totuși aș dori ca oamenii să se revolte împotriva celor care neglijează sistemul. Și apoi, odată cu schimbările de infrastructură aș dori ca personalul medical să se adapteze acestora și să își schimbe atitudinea. Unii o fac și acum, în mocirla de astăzi. Alții sper că o vor face și atunci când vom avea un “șantier” în sistem, cei responsabili să gândească în același timp la restructurare generală și la priorități.

 

Echipa Alphega: Care este cel mai frumos lucru care ți s-a întâmplat de când conduci asociația “Dăruiește Aripi”?

Alina Pătrăhău: Dăruiește Aripi mi-a schimbat viața. A fost catalizatorul schimbării. Se pare că deși Asociația suntem noi, ea are viața ei proprie, iar noi facem eforturi pentru a ține pasul cu ea. Ne face mai buni în fiecare zi și ne face să realizăm cât suntem de răi în fiecare zi. În rest, Asociația ne dă clipe de fericire. Spun clipe, pentru că viața ei este un efort continuu și nu toate provocările sunt plăcute așa cum sunt câteva clipe ici și colo. Una peste alta, Asociația este sufletul nostru și satisfacțiile pe care ni le dă le confundăm cu ceea ce îi dăm noi înapoi.

 

Echipa Alphega: Un sfat pentru cei care își doresc să se implice în activități de voluntariat?

Alina Pătrăhău: Voluntariatul este un lucru serios și înseamnă angajament pe termen lung. În sistemul medical nu este ca și cum ai strânge gunoaiele de pe munte. O faci și mergi acasă satisfăcut. Dacă te implici în tragediile celor în suferință trebuie să fi pregătit să stai acolo, indiferent de cât îți este de greu. Oricum ar fi, îți este infinit mai ușor decât celor pe care îi ajuți. La Dăruiește Aripi vorbim despre voluntariat “hardcore”.

 

Echipa Alphega: Îți mulțumim frumos, Alina, pentru că ne-ai acordat acest interviu și îți dorim mult succes în continuare.