Am creat categoria „Aproape de comunitate” pentru a vă prezenta eroii zilelor noastre. Oameni care sunt adevărate surse de inspirație și care se implică în ajutorarea semenilor lor. Impactul activităților lor se remarcă în comunitățile din care fac parte și dorim să vă prezentăm frumoasele lor realizări.

Rămâneți “Aproape de comunitate”!

Dăruiește Aripi

Echipa Alphega: Alina, cum devine un om voluntar? Care îi sunt motivațiile?

Alina Pătrăhău: Aș vrea să existe un proces care să-i ducă pe toți din punctul A în punctul B, dar nu este. Un om ar trebui, în primul rând, să își dorească asta din tot sufletul. Nu știu care este motivația fiecăruia, însă de obicei celor în cauză li se întâmplă un lucru pentru care simt nevoia să ofere ceva înapoi. Voluntariatul este cel mai ușor mod de a da înapoi destinului, iar mulți aleg societatea civilă în rol de destin. O altă rută este cea a tinerilor.Ei cresc fără un scop, în ultimul timp. Dacă acum nu mai mult de zece - douăzeci de ani încă ne mai luptam cu nevoile primare, având acea teamă pentru ziua de mâine, ignorând total nevoile spirituale, astăzi tinerii au trecut la un alt nivel. Ei simt nevoia să îmbine cele două scopuri în viață: cel material și cel spiritual.

Mai mult
EMMA

Echipa Alphega: Bianca, îți mulțumim că ți-ai luat din timpul tău să ne răspunzi la câteva întrebări. Pentru cei care nu au auzit despre organizația E.M.M.A., povestește-ne un pic despre istoricul acesteia?

Bianca Brad: Eu vă mulțumesc pentru interes și pentru șansa oferită de a mai povesti despre E.M.M.A.. Mi-e greu să vorbesc doar "un pic" despre proiectul de suflet care mi-a schimbat viața... proiect născut în urma morții fetiței mele, Emma-Nicole, a cărei inimioară s-a oprit cu câteva zile înainte de naștere. S-a întâmplat în 2007, iar șocul emoțional uriaș a fost agravat de faptul că la vremea aceea, în Romania, pierderea unei sarcini era un subiect tabu și nu există nicio formă de ajutor pentru astfel de situații, lucru constatat în urma căutărilor mele frenetice de a înțelege stările bulversante prin care treceam, amplificate de faptul că cei din jurul meu nu știau cum să mă ajute.

Mai mult