Splina, filtru pentru sange

Splina, filtru pentru sange

In evul mediu se credea ca splina descompune bila produsa de ficat si ca excesul de bila  ar fi –printre altele- responsabil pentru raspandirea leprei. In prezent se stie ca tesutul splinei are rolul de filtru pentru sange si agenti patogeni. Splina lucreaza ca un agent din umbra. Putini sunt cei care pot spune cu exactitate unde se afla splina si care este rolul acesteia in organism, desi este un organ esential al sistemului imunitar, actionand, asa cum amintit deja, ca un filtru pentru sange. 

Aspectul si localizarea splinei 

Splina este un organ relativ mic, care in conditii normale nu poate fi palpat din exterior. Are o lungime de aprox. 11 cm, o latime de 7 cm si o grosime de 4 cm, cantarind intre 150 g si 200 g. Forma splinei este asemanatoare unui bob de fasole, este moale la atingere, iar culoarea variaza intre rosu si violet.

Splina se afla sub diafragma, in partea stanga a abdomenului superior. Este invecinata cu stomacul, cu rinichiul stang si cu pancreasul. De asemenea, este conectata cu organele invecinate prin tesutul conjunctiv. In exterior, splina este acoperita cu un strat conjunctiv (Tunica fibrosa), care protejeaza interiorul sensibil.

Din acest invelis porneste pulpa splinei, care la randul ei este impartita in pula rosie (Pulpa rubra) si pulpa alba (Pulpa alba). Cele doua jumatati joaca roluri diferite. Denumirile difera in functie de aspect. Daca am sectiona splina, am observa testul rosu al pulpei rosii, in timp ce pulpa alba are aspectul unor noduli albi.

Splina este puternic alimentata cu sange prin artera lienala, iar apoi din splina, sangele isi continua drumul spre ficat. Splina este deosebit de vascularizata: Intregul sange din organism este pompat de circa 500 de ori prin splina!

Care sunt functiile splinei?

Pulpa rosie este formata dintr-o plasa de tesuturi conjunctive foarte vascularizate (Reticulum splenicum), in care sunt retinute vechile celule de sange (eritrocitele), care nu mai sunt suficient de elastice si care sunt apoi descompuse de macrofagi. Splina recicleaza fierul din hemoglobina (celulele rosii). Inclusiv cheagurile mici de sange si trombocitele „uzate” sunt sortate si descompuse de splina.

Pulpa alba apartine sistemului imunitar. Pe de-o parte stocheaza limfocitele (o clasa speciala a celulelor albe) care se maturizeaza in splina. Aproximativ 30% din numarul total al celulelor albe sunt stocate astfel. Limfocitele reactioneaza la agenti patogeni precum bacterii, care prin sange ajung in splina, reusind astfel sa combata infectiile. La nevoie, limfocitele stocate in splina sunt transportate in sange. In plus, in pulpa alba se formeaza imunoglobulina, substanta speciala de combatere a agentilor patogeni.

In plus, splina stocheaza mereu o anumita cantitate de sange care este apoi eliberata spre exemplu in cazul unei hemoragii in organism sau a unui efort sporit. De aici si durerile de splina pe care le resimtim uneori in timpul activitatilor sportive.

Splina de-a lungul vietii 

In perioada intrauterina, splina produce preponderent celule sanguine. Aceasta functie inceteaza dupa nastere, si este preluata de maduva osoasa. Daca insa productia de celule de sange este afectata de o boala a maduvei spinarii (ex: leucemie), splina isi reia functia initiala.

Aceste functii indeplinite de splina, sunt preluate si de alte organe: maduva osoasa produce celule de sange iar ganglionii limfatici combat agentii patogeni patrunsi in organism, fapt pentru care organismul uman poate supravietui si fara splina. In cazul indepartarii splinei, creste insa sensibilitate la anumiti agenti patogeni precum pneumococi si boli precum meningita si pneumonia. Din aceasta cauza se recomanda vaccinarea la termen, pentru evitarea riscurilor.