Niacina (Vitamina B3)

Niacina (Vitamina B3)

Vitamina niacina  este cunoscută, printre altele, și sub denumirea de acid nicotinic, vitamina B3 sau vitamina PP (Pellagra Preventing). Potrivit definiției, vitaminele sunt substanțe care nu pot fi produse de organism. Astfel, niacina nu este o vitamină în sensul clasic al cuvântului deoarece, pe de-o parte, poate fi asimilată din alimente, pe de altă parte poate fi produsă de organism. Niacina aparține grupului de vitamine B.

Dacă este administrată în cantități suficiente, niacina are un efect pozitiv asupra sănătății noastre, spre exemplu ca măsură terapeutică împotriva arteriosclerozei și a valorilor mari ale colesterolului.

 

Niacina: Acțiune

Niacina se găsește în organismul uman sub forma ambelor co-enzime NAD și NADP, prezente în toate celulele vii din corp. Cele mai mari concentrații se regăsesc în rinichi, ficat și țesutul adipos. Niacina joacă un rol important în special în alimentarea cu energie a organismului, participând atât în metabolismul proteinelor, cât și în cel al lipidelor și carbohidraților. Niacina este importantă și pentru refacerea organismului uman, în special pentru regenerarea mușchilor, a nervilor, a ADN-ului și a pielii. Aceasta stimulează producția de transmițători din creier, care sunt folosiți la transportul de informații între celulele nervoase. Niacina este importantă și pentru o digestie regulată.

 

Deficitul de niacină: cauze

Deficitul de niacină este relativ rar deoarece această vitamină este asimilată din diverse alimente și formată din aminoacidul triptofan. Din 60 de miligrame de triptofan rezultă un miligram de niacină. O cauză posibilă pentru deficitul de niacină este alimentația săracă în această vitamină. Această situație este mai frecventă în cazul grupurilor de persoane care se hrănesc în principal cu porumb. Forma de acid nicotinic care se regăsește în porumb nu poate fi valorificată de organism.

De asemenea, un deficit de niacină este posibil și în cazul în care organismul este alimentat cu prea puține proteine, deoarece cantitatea prea mică de proteine nu permite transformarea triptofanului în niacină.

O altă cauză a deficitului de niacină se explică printr-o carență de vitamina B6, deoarece aceasta din urmă este necesară pentru transformarea triptofanului în niacină.

 

Simptomele carenței de niacină

Primele simptome ale carenței de niacină sunt:

  • somnolență;
  • oboseală;
  • scăderea apetitului și pierderea în greutate;
  • stări depresive și iritabilitate;
  • diaree și vărsături.

 

Carența de niacină poate conduce și la instalarea bolii Pellagra, marcată în special de modificări la nivelul pielii. Persoanele diagnosticate cu Pellagra se confruntă cu iritații, prurit, inflamații și zone întărite ale pielii. Printre simptomele Pellagra se numără diareea și demența.

 

Efectele secundare ale niacinei

Vitamina niacina are efecte secundare doar atunci când este consumată în cantități prea mari. Doza zilnică recomandată este de 15 miligrame. Dacă sunt consumate doze de peste 500 miligrame, niacina are un efect de vaso-dilatație, de senzație de caldură în organism și de roșeață la nivelul pielii. Dacă este administrată în doze corecte, ca urmare a efectului vaso-dilatator, niacina poate avea o influență pozitivă asupra sănătății, fiind prescrisă persoanelor care suferă, de exemplu, de arterioscleroză.

De asemenea, niacina are un efect pozitiv și asupra nivelului de colesterol. Crește nivelul de colesterol HDL și scade nivelul de colesterol periculos LDL.

 

Consecințele supradozei de niacină

Supradoza de niacină este aproape imposibilă prin consumul de alimente. Niacina poate fi asimilată și prin preparate speciale. Vorbim despre o supradoză de niacină atunci când doza zilnică este între 1,5 și 3 grame. Supradoza este însoțită de simptome precum dureri de cap, stare de greață, mâncărimi ale pielii.

Dacă este consumată o doză de peste 2500 miligrame de niacină, sunt posibile scăderi ale tensiunii arteriale și amețeli. În plus, supradoza de niacina afectează și eliminarea acidului uric din organism. De reținut: supradoza de niacină este periculoasă mai ales pentru persoanele care suferă de gută deoarece poate declanșa un atac de gută.

 

Doza zilnică de niacină

Doza zilnică recomandată de niacină este de aproximativ 15 miligrame. Femeile gravide și cele care alăptează au nevoie de doze mai mari, la fel și persoanele dependente de alcool. În cazul copiilor, doza zilnică recomandată este între 7-12 miligrame.

 

Alimente care conțin niacină

Dat fiind faptul că această vitamină poate fi produsă parțial de organism, necesarul zilnic care trebuie asimilat din hrană este relativ greu de evaluat. Doza recomandată de 15 miligrame de niacină se regăsește în:

  • 100 grame ficat;
  • 200 grame carne de vită;
  • 250 grame faină integrală de cereale;
  • 750 grame mazare;
  • 1250 grame cartofi;
  • 3000 grame fructe.

În plus, niacina se regăsește și în pește, carne de pasăre, ciuperci, ouă și produse lactate. În general, niacina provenită din alimente de origine animală este mai bine valorificată de organism.

 

Sfat: La fel ca și biotina, niacina se numără printre vitaminele solubile în apă. Prin prepararea alimentelor în apă fiartă, o cantitate mare de vitamine se regăsește în apa respectivă, fapt pentru care se recomandă și consumul acesteia, pe cât posibil.