Infectiile fungice–micozele

Infectiile fungice–micozele

Ciupercile se adapteaza cu usurinta la conditiile de mediu, insa prefer in special spatiile umede, calde si intunecate. In special in Europa, infectiile se declanseaza atunci cand exista o afectiune preliminara sau o problema a sistemului imunitar al gazdei. Aceasta stare poarta numele de "facultativ patogen". In alte regiuni precum Africa si America de Sud, exista si tipuri de ciuperci agresive, precum histoplasmele care pot aparea si in cazul persoanelor sanatoase ("obligat patogen").

In mare, distingem intre doua forme de infectii fungice: pe de-o parte micozele locale,superficiale si cele sistemice, care ataca organele interne.

Micozele locale: Cea mai raspandita reprezentata este ciuperca piciorului si a unghiilor (dermatofite). Acestea se transmit de la o persoana la alte, de regula prin sporii din particulele de piele pe care le eliminam zilnic cu totii. Se explica astfel numarul mare de infectii din zonele in care nu purtam incaltaminte si in care fungii se pot dezvolta in voie: la piscina, in sauna si dusurile de hotel. Mai expuse sunt persoanele care prezinta plagi la nivelul picioarelor sau un sistem imunitar scazut.

Micozele sistemice: micozele sistemice sunt provocate de ciupercile de drojdie si de mucegai, care ajung in tractul gastro-intestinal, in plamani si chiar in creier.

 

Cele mai frecvente ciuperci inregistrate in Europa sunt:

  • Candida albicans: La aproape jumatate din populatie poate fi observata prezenta acestei ciuperci in tractul gastro-intestinal. Atunci cand sistemul imunitar este slabit, ciupercile se extind si creeaza probleme. Persoanele expuse unui risc sporit sunt: diabeticii, pacientii cu probleme intestinale, persoanele alate in tratament cu anumite medicamente (anumite antibiotice si cortizon). Zonele afectate au un aspect albicios (spre exemplu in zona cavitatii bucale, a esofagului, in zona genitala etc.).

 

  • Aspergillus formeaza toxine in alimentele alterate (Aflatoxine), si pot provoca probleme de sanatate majore, spre exemplu in cazul pacientilor care sufera de SIDA. O frecventa sporita se inregistreaza si in urma transplanturilor de organe, de maduva osoasa si a pacientilor diagnosticati cu leucemie. Exista pericolul unei septicemii fungice, asadar raspandirea factorilor patogeni la nivelul intregului organism prin sange.

 

·         Cryptococcus neoformans este foarte raspandit, in special in excrementele de pasare si in pamantul de flori. Este inhalat odata cu particulele de praf si poate provoca boli severe la nivelul intregului organism, in special la nivelul creierului.

 

Diagnosticarea unei infectii fungice

Pe cat de simpla este diagnosticarea ciupercilor de unghie si a ciupercii piciorului, datorita aspectului tipic, pe atat de dificila este diagnosticarea micozelor sistemice, ca urmare a nespecificitatii in stadiul de debut. Simptomele depind de localizare, agenti patogeni si afectiuni preliminare. In cazul infectiilor locale caracterizate de un tablou clinic tipic, deseori nu este necesar frotiul deoarece agentii patogeni sunt cunoscuti si pot fi tratati pe masura. In rest, dovada prezentei fungice este stabilita de microbiologi in culturi de ciuperci prelevate din materialul principal, secretii sau sange. Insa nici aceasta testare nu se aplica tuturor familiilor fungice. In plus, anumite ciuperci au o dezvoltare foarte lenta. In stadiile avansate, procedurile de imagistica medicala precum ecografiile, tomografiile computerizate, radiografiile pot stabili in ce masura un tesut a suferit modificari.

 

Tratarea infectiilor fungice

In principiu, tratamentul medicamentos consta in antimicotice. In functie de substanta activa, medicamentul reuseste sa distruga ciuperca sau sa inhibe cresterea ei. Substanta activa folosita difera in functie de agentul patogen prezent.

In functie de infectie, antimicoticele pot fi aplicate local (ex: creme, tinctura, tablete vaginale, supozitoare) sau intern sub forma de tablete sau perfuzie. Antimicoticele administrate intern pot avea efecte secundare severe si nu pot fi administrate in timpul sarcinii si alaptarii. Este importanta si tratarea afectiunii cauzatoare.

 

Prevenire

Ciuperca de picior si de unghie poate fi prevenita prin uscarea picioarelor dupa folosirea bazinului sau a dusului, prin purtarea de sosete si incaltaminte din materiale naturale si prin purtarea de incaltaminte in bazinele publice etc. Prosoapele trebuie schimbate regulat, la interval de o saptamana, iar in cazul in care suferiti de o ciuperca a piciorului, prosopul trebuie schimbat zilnic.

In cazul ciupercilor intestinale si a celor vaginale ar putea fi eficienta schimbarea dietei. Iaurtul natural neindulcit poate imbunatati flora bacteriana intestinala dar si flora vaginala, iar alimentele bogate in vitamine si faina integrala vor intari sistemul imunitar.

In cazul ciupercilor vaginale se recomanda evitarea lenjeriei stramte si a fibrelor sintetice (nailon, jeans) si a substantelor artificiale care ar putea irita pielea (ex: sprayurile intime).

In cazul ciupercilor cavitatii orale, folositi o perie de dinti cu perii moi si clatiti gura cu ceai de salvie.