Slabi sau grași în funcție de predispoziția genetică?

Slabi sau grași în funcție de predispoziția genetică?

Multe persoane supraponderale încearcă să găsească scuze pentru kilogramele în plus, dând vina pe predispoziția genetică. Există și o parte de adevăr în această scuză. Unele persoane sunt aproape programate în prealabil pentru a fi supraponderale, ca urmare a materialului genetic moștenit. Cu toate acestea, predispoziția genetică poate fi depășită cu puțină disciplină, alimentație sănătoase și multă mișcare.

Nu este de mirare că în cuplurile supraponderale, de cele mai multe ori, și copiii au kilograme în plus. Diferite studii au demonstrat că nu doar educația și alimentația influențează greutatea corporală a unui om, ci și predispoziția genetică.

În acest sens, cercetătorii au studiat copii adoptați, care au fost separați de părinții biologice de la vârste foarte fragede, și au comparat greutatea copiilor și greutatea părinților adoptivi. Astfel, s-a constatat influența semnificativă a genelor părinților biologici. De asemenea, au fost efectuate și studii cu gemeni monozigoți, care au trăit separat și care au demonstrat ipoteza cercetătorilor. Se estimează că influența predispoziției genetice asupra masei corporale a unei persoane se ridică la aproximativ 60%.

În cazul unui părinte supraponderal, riscul copilului de a deveni mai târziu supraponderal este semnificativ mai mare comparativ cu copiii cu părinți cu greutate normală. Proporțional, riscul crește în cazul în care ambii părinți sunt supraponderali. Nu este însă absolut sigur că și copilul va fi supraponderal, cu toate acestea va întâmpina mai multe greutăți în încercarea de a scăpa de kilogramele în plus. Predispoziția genetică nu presupune automat o îngrășare a purtătorului genelor respective, ci o predispoziție în acest sens.

În timp ce anumite persoane par să poată manca o cantitate de mâncare oricât de mare, fără a îngrășa, în cazul persoanelor cu predispoziție genetică de îngrășare, orice mica tentație culinară se observă imediat pe șolduri. Deseori se confruntă cu senzații mai frecvente de foame și consumă mai puțină energie decât celelalte persoane. Cercetătorii sunt de părere că mugurii papilelor gustative de pe limbă sunt sensibile la substanțe amare, pe fond genetic, fapt care le stimulează pofta de alimente dulci și grase, în timp ce legumele le displac.

Educație și model de alimentație

Părinții supraponderali trebuie să acorde o atenție sporită alimentației sănătoase a copiilor, pentru ca aceștia din urmă să nu deprindă obiceiuri alimentare nesănătoase. Dacă, însă, părinții îi învață pe cei mici că tristețea poate fi alinată cu ciocolată și chipsuri, copiii vor deprinde aceste obiceiuri nesănătoase și vor fi expuși riscului de a deveni ei înșiși supraponderali.

În cazul supraponderabilității: mai multa mișcare

Sportul și mișcarea sunt benefice nu doar pentru copii, astfel că se recomandă turele cu bicicleta și drumețiile la comun și plimbările inclusiv în timpul săptămânii. Copiii supraponderali au deseori probleme la ora de sport, rămân repede fără respirație.

Este important ca părinții să acorde activității fizice multă importanță, încă de mici și să stimuleze nevoia naturală de mișcare a celor mici, și nu să o înfrâneze. Odată cu creșterea copiilor, se recomandă înscrierea lor în cluburi sportive, deoarece copiii care deprind de mici obișnuința sportului și a mișcării, o vor păstra și la maturitate.

În principiu, cu toții avem posibilitatea de a fi în formă și de a scăpa de kilogramele în plus. În timp ce pentru unii este foarte ușor, pentru cei cu predispoziție genetică spre supraponderabilitate, este nevoie de puțin mai multă disciplină, atât în sport, cât și în evitarea exceselor alimentare.