Enzime împotriva traumatismelor și a artrozei

Enzime împotriva traumatismelor și a artrozei

"Cei care fac sport, se bucură mai mult de viață!" – acest motto este urmat de milioane de oameni în mod regulat, deoarece efectul stabilizator al sportului de agrement asupra sufletului și corpului a fost dovedit de mult timp. Practicarea sportului este însoțită și de riscul de accidentare: cele mai frecvente sunt leziunile sportive ușoare, cum ar fi hematoamele, întinderile musculare sau entorsele.

Folosirea enzimelor împotriva traumatismelor

În sporturile competitive, sportivii folosesc enzimele de ani de zile. Aproape toate leziunile sportive debutează printr-o inflamație, iar enzimele sunt folosite în completarea măsurilor obișnuite, precum:

• respectarea unei perioade de pauză, imobilizarea zonei rănite,

• aplicarea de gheață pe zona vătămată pentru reducerea inflamației,

• compresie, adică bandaj de sprijin pentru partea rănită,

• poziționarea mai sus a părții rănite pentru a reduce inflamația.

Iată cum acționează enzimele împotriva leziunilor sportive:

• Simptomele inflamației cum ar fi umflarea și durerea se mențin.

• Vindecarea leziunilor sportive este accelerată de enzime. Astfel, atletul poate reveni în teren mai repede.

• În cazul leziunilor acute, așa-numita terapie de șoc s-a dovedit a fi de succes. Aceasta constă în administrarea unei cantități mari de enzime pentru a obține un efect imediat.

Numeroși sportivi, cum ar fi boxerii și jucătorii de hochei pe gheață, urmează tratamente de enzime înainte de competiții, în mod preventiv. Astfel, în cazul în care sportivii suferă o leziune, aceștia dispun deja de o cantitate mare de enzime în organism, iar vindecarea se produce mult mai repede, iar inflamația este mai puțin accentuată. De asemenea, enzimele au puterea de a preveni durerile musculaturii.

Ce este osteoartrita?

Osteoartrita apare, de regulă, odată cu înaintarea în vârstă. Sunt afectate în mod special articulațiile supuse unui stres prelungit și unei greutăți semnificative: articulațiile genunchiului și soldului. Acolo unde oasele din articulații se întâlnesc, ele sunt acoperite de un strat protector de cartilaj. Din cauza greutății constante, cartilajul articular își pierde din elasticitate.

Suprafața netedă devine brută și crăpată, iar mișcarea articulațiilor provoacă fricțiunea cartilajului. Particulele cartilajului rezultate din fricțiune pot irita articulația și mai târziu, de asemenea, membrana sinovială a articulației se inflamează. În acest caz, avem de-a face cu o artroză activată sau inflamatorie. Durerea specifică osteoartritei este limitată inițial la mișcare sau exercițiu. Mai târziu, însă, durerile apar și în repaus.

Folosirea enzimelor în tratamentul osteoartritei

Preparatele combinate de enzime și-au dovedit eficiența în tratamentul osteoartritei activate, deoarece enzimele intervin în diferite puncte ale procesului de îmbolnăvire: se obțin o scădere a inflamării și o ameliorare a fluidității sângelui. Inflamația articulației nu poate fi inhibată, însă evoluția este accelerată, iar vindecarea este mai rapidă.

Rezultatul constă într-o scădere a durerii și rigidității, precum și într-o îmbunătățire a mobilității articulației bolnave. Un partener eficient de combinație s-a dovedit a fi vitamina E.

Reumatismul de țesut moale (reumatismul abarticular) nu afectează membrana sinovială, cartilajul și oasele, ci țesuturile moi care înconjoară articulația, cum ar fi mușchii, ligamentele, tendoanele și bursa sinoviala. Printre cauzele reumatismului țesutului moale se numără suprasolicitarea, solicitarea unilaterală și postura incorectă.

În mod obișnuit se întâlnește epicondilita, "cotul de tenis" sau tendinita, fiind asociată cu dureri neplăcute. Din nou, combinațiile enzimatice conduc la o scădere semnificativă a simptomelor și a procesului inflamator.