Dependenta de sport

Dependenta de sport

Simptomele dependentei de sport

Alergati cate 20 de km inainte de micul dejun, ridicati greutati in pauza de masa si terminati si o tura de skating seara?. Sportivii amatori care se antreneaza zilnic mai mult de o ora trebuie sa isi asculte cu atentie organismul. Durerile care indica suprasolicitari sau uzuri la nivelul articulatiilor trebuie tratate cu maxima seriozitate.

Chiar daca dependenta de sport nu exista deocamdata ca un diagnostic unitar, medicii o definesc in felul urmator: necesitatea dependenta de activitate fizica fara ambitii competitionale. Se manifesta prin comportament de antrenament necontrolat, excesiv si poate conduce la daune fizica si emotionale. Dependenta de sport este relativ rara, se estimeaza ca aproximativ 1% din sportivii amatori sufera de dependenta de sport. Printre sporturile practicate de maniacii fitness se numara alergarea, mersul pe bicicleta, triatlonul, bodybuilding si sporturile de forta.

De ce creeaza sportul dependenta?

Spre deosebire de alte dependente, drogurile nu au nimic de-a face cu dependenta de sport, cu exceptia cazurilor in care sportivii se dopeaza. Pentru vreme indelungata, oamenii de stiinta au fost de parere ca dependenta de sport s-ar datora endorfinelor. In situatiile de solicitare extrema, corpul elibereaza cantitati mari de endorfina pentru a controla senzatia de durere si pentru a suporta suprasolicitarile.

Cercetatorii americani din cadrul universitatii Richmond au descoperit ca nivelul concentratiei de beta-endorfine produse de organism creste dupa 45 de minute de aerobic, insa nu exista nici o legatura intre cantitatea de endorfine din sange si dependenta de miscare fizica permanenta. Psihologul sportiv, prof. Oliver Stoll din cadrul Institutului Stiintelor Sportive de pe langa Universitatea Martin-Luther din Halle-Wittenberg a demonstrat ca inclusiv antrenamentele de relaxare conduc la cresterea endorfinelor din sange. Asadar, nu s-a putut demonstra ca endorfinele ar fi cauza dependentei de sport.

Stoll si colegii acestuia sunt de parere ca in spatele dependentei de sport s-ar afla incercarea de a evita problemele zilnice prin sport. In timpul solicitarii fizice, sportivul se concentreaza numai pe aici si acum, reusind astfel sa treaca peste problemele cu care se confrunta in afara salii de sport. O stare pe care incearca apoi sa o retraiasca. La fel actioneaza si drogurile. Apare astfel riscul ca sportivii sa isi doreasca sa traiasca numai pentru activitatea fizica.

Expertii sunt de parere ca pe langa fuga de realitate, dependenta de sport ar putea avea si alte cauze. Efortul fizic ar putea reduce starea de anxietate. Aceasta teorie este sustinuta si de faptul ca majoritatea dependentilor de sport sunt persoane mai degraba nesigure pe ele. Prin rezultatele sportive bune reusesc sa isi echilibreze frustrarile pe care le resimt in alte zone ale vietii, sa le creasca stima de sine.

La acestea se adauga si efectul de relaxare resimtit in urma unui antrenament intens. Acest efect are efectul unui drog asupra psihicului. "Nu stim cu siguranta care este efectul care contribuie in mod decisiv la dezvoltarea dependentei de sport", declara prof. Tom Hildebrandt din cadrul Institutului pentru tulburari alimentare din cadrul Mount Sinai School of Medicine din New York. Toate raspunsurile ar putea fi bune, insa nu exista date concrete in acest sens

Imagine distorsionata a propriului organism

Pentru anumite persoane, antrenamentul consta intr-o lupta continua pentru obtinerea corpului ideal. Printre acestea se numara culturistii si persoanele cu tulburari alimentare. Expertii vorbesc chiar si de bulimie sportiva (Bulimia athletica) si anorexie atletica (Anorexia athletica). Cei afectati nu recurg la masurile cunoscute de evitare a caloriilor, ci se antreneaza excesiv pentru arderea lor.

In timp ce in randul femeilor, lupta se duce in dorinta de a ajunge la greutatea ideala, barbatii sunt mai preocupati de dezvoltarea masei musculare. In ambele cazuri, acestia sufera de o imagine distorsionata a propriului organism. Femeile subponderale au impresia ca au kilograme in plus, chiar si atunci cand sanatatea le este pusa in pericol de greutatea corporala prea mica. Barbatii au impresia ca au un aspect neantrenat in ciuda bicepsilor bine dezvoltati. In randul culturistilor, acest fenomen poarta numele de dismorfie musculara . Acestia se tem ca fara antrenament, organismul incepe sa piarda imediat din masa musculara.

Urmarile dependentei de sport

Practicarea excesiva de sport poate avea urmari grave pentru organism. Cei care ignora semnele de epuizare ale organismului, trebuie sa se astepte la o uzura timpurie a oaselor, a ligamentelor si tendoanelor. Femeile care sufera in plus si de anorexie sau bulimie, se confrunta cu pierderea grasimii vitale pentru organism. Printre consecinte se numara tulburarile hormonale, menstruatia neregulata, osteoporoza cu reducerea densitatii osoase.

Dupa arderea unei anumite cantitati de calorii si neinlocuirea lor prin administrarea de hrana, efectul antrenamentului nu este cel scontat, dimpotriva: organismul nu mai formeaza masa musculara, ci incepe sa o piarda, scazand astfel performanta fizica. Incep sa aiba de suferi si relatiile sociale, concentrarea la locul de munca si cariere.

Persoanele care pe langa programul de lucru, urmeaza zilnic si un program de fitness de mai multe ore ajung sa se instraineze treptat. Au de suferit relatiile cu prietenii dar si cele cu partenerii de viata.

Tratament

In cazul dependentilor de sport, exista pericolul ca acestia sa nu realizeze comportamentul dependent, ci sa il interpreteze ca pe un hobby practicat cu multa pasiune. Cei car observa primele semne ale unei dependente de sport si constata ca nu mai reusesc sa reduca singuri volumul de sport practicat ar trebui sa se adreseze unui psihoterapeut.

Metodele de tratament difera de la un pacient la altul, insa majoritatea terapiilor sunt cognitive. Prin discutii, terapeutul si cel afectat incearca sa afle cauzele care se ascund in spatele comportamentului dependent si sa distruga relatia de dependenta.