Identificarea si tratarea micozei unghiilor

Identificarea si tratarea micozei unghiilor

Infectiile micotice ale pielii (ciuperca pielii) si cele ale unghiilor (ciuperca unghiilor sau onicomicoza) sunt boli transmisibile, insa nu orice contact cu ele conduce automat la o contaminare. Acestea se raspandesc abia in cazul prezentei unei plagi sau a unei brese in sistemul imunitar. Ciupercile se dezvolta cel mai bine intr-un mediu umed si cald, fapt pentru care se regasesc cel mai des intre degetele de la picioare sau in unghii (onicomicoze; onico = unghie, micoza = boli produse de fungi), in special la nivelul degetelor mari de la picioare. Agentii patogeni ai ambelor forme sunt identici, astfel ca ciuperca de picior poate evolua in ciuperca de unghie si invers. In doua treimi din cazuri, agentii patogeni sunt dermatofiti (in special trichophyton rubrum), ciuperca de unghie fiind cunoscuta si sub denumirea de Tinea unguium. Ciupercile de drojdie sau mucegai inregistreaza o frecventa mai redusa. 

Micoza unghiilor este contagioasa

Ciupercile sunt transmise de la o persoana la alte, in special prin spori aflati in pielea pe care o eliminam zilnic. Astfel, cele mai numeroase infectii se inregistreaza in spatiile cu care avem contact fara incaltaminte si unde conditiile ambientale favorizeaza dezvoltarea ciupercilor: piscina, sauna, dusuri de hotel. Insa pentru ca ciuperca sa se dezvolte si sa devina o ciuperca de unghie are nevoie de anumiti factori favorizanti.

Printre acestea se numara, spre exemplu o predispozitie genetica, un sistem imunitar scazut, afectiuni ale vaselor sangvine si afectiuni nervoase (angiopatii, neuropatii), spre exemplu in cazul persoanelor diabetice sau a celor cu alte boli metabolice, insa si in cazul malpozitiilor picioarelor sau a accidentarilor repetate (ex: la sport).

Ciupercile unghiilor nu reprezinta numai o problema cosmetica. In special in cazul diabeticilor ciupercile pot reprezenta un adevarat pericol. Sporii acestora pot provoca accidentari ale unghiilor si a pielii invecinate prin care pot patrunde bacterii in organism. In cazul unui diabet necontrolat sau a problemelor circulatorii, exista pericolul unor infectii severe la nivelul picioarelor.

Detectarea ciupercii: simptome si diagnostic

Sporii ciupercii modifica structura materialului unghiei. Unghia se ingroasa, devine galben-maronie si se poate desprinde la taiere. Daca unghia este atacata de dermatofiti, modificarile incep pe marginile unghiei. Daca insa unghia este atacata de ciuperci de drojdie, decolorarea unghiei incepe la baza ei, la crestere.

Infectiile unghiei cu ciuperci sunt greu de detectat cu ochiul liber. De aceea, multi dintre cei afectati nu observa modificarile de aspect ale unghiilor sau nu realizeaza legatura dintre modificari si infectia cu o ciuperca. Daca insa infectia cu ciuperca nu este tratata corespunzator aceasta se poate raspandi si la unghiile sanatoase-inclusiv la maini. Pentru mai multa siguranta, se recomanda un consul medical pentru prelevarea de probe. Prin aplicarea unui tus special, sporii ciuperci pot fi observati cu usurinta. Se realizeaza astfel o cultura a ciupercii pe baza careia poate fi stabilit tipul agentului patogen –fapt important pentru stabilirea tratamentului ulterior.

Persoanele cu mobilitate redusa, care nu pot controla regulat starea unghiilor ar trebui sa se adreseze unui pedolog. Acesta din urma este in masura sa evalueze si riscurile speciale pe care le presupun ciupercile pentru cei care sufera de diabet.