Varza- leguma anotimpului rece

Varza- leguma anotimpului rece

Varza - opinia generala o catalogheaza ca fiind hrana saracului. Nici mirosul nu este unul prea placut. Este insa de netagaduit ca are in continut bogat in substante sanatoase. 

Varza va poate proteja chiar si impotriva cancerului. 

In ultima vreme, varza si legumele inrudite au devenit din ce in ce mai folosite in bucatariile restaurantelor rafinate. Aflata in vizita in Düsseldorf, reginei britanice i-a fost pus la dispozitie un meniu al bucatarului Peter Nöthel, detinator de stele Michelin. Iar oferta gastronomica a fost regionala: friptura cu varza, compot de mere si galusti de cartofi.

Diferite soiuri de varza 

Varza este apreciata inca din antichitate: Marcus Gavius Apicius, cunoscut gastronom roman si cel mai popular autor de carti de bucate din antichitate, obisnuia sa foloseasca varza in nenumarate retete. Cultura de varza este pomenita pentru prima data in anul 600 i. Chr. In literatura greaca.

Din punct de vedere botanic, varza face parte din familia cruciferelor. In cei peste 3000 de ani de cultura, au fost create nenumarate soiuri de varza obtinute prin incrucisari si devieri din varza salbatica. Varza alba, varza rosie, varza ascutita, wirsing, varza de China – insa si conopida si cele inrudite: broccoli, gulia, napul, chiar si ridichile apartin aceleasi familii.

Varza: vitamine, minerale si substante vegetale secundare 

Varza contine o cantitate mare de vitamina C si A, substante minerale cum ar fi fierul, calciu si magneziu, potasiu, toate benefice pentru o inima puternica si pentru un tranzit intestinal sanatos datorita fibrelor vegetale importante. 100 grame de varza contin mai mult fier decat aceeasi cantitate de cotlet de port si aproape la fel de mult calciu ca si un pahar de lapte. Varza este bogata si in acizi folici, vitamina B, importanta pentru metabolismul celular.

Spre exemplu 100 grame de varza Wirsing acopera aproximativ un sfert din necesarul zilnic de acizi folici.

"Impotriva racelii, dar chiar si profilactic pentru prevenirea acesteia, consumul de varza este ideal. Iata cat de simpla este administrarea de vitamine si minerale prin hrana! Pana in secolul 19, frunzele de varza erau aplicate pe rani, iar sucul de varza era folosit impotriva infectiilor tractului gastro-intestinal. Printre substantele vegetale secundare, varza contine printre altele glucosinolate, un grup de componente cu continut de sulf, care in trecut erau cunoscute ca vitamina U. Acestea protejeaza planta impotriva daunatorilor cum ar fi bacteriile si mucegaiurile, si ne protejeaza astfel de boli.

Care sunt aspectele pe care trebuie sa le aveti in vederea atunci cand alegeti o varza  Pentru a garanta eficienta verzei, acordati atentie calitatii atunci cand o cumparati. Punctele de taiere nu trebuie sa fie foarte uscate. Evitati cumpararea verzei pastrate in folie de plastic, deoarece aceasta se ofileste mai repede iar gustul are si el de suferit.

Varza si bolile 

Va puteti proteja impotriva cancerului prin includerea verzei in dieta dvs. Acest fapt se datoreaza celor 49 de substante vegetale secundare, potrivit cercetatorilor. Una dintre aceste substante este pigmentul licopina, care protejeaza tractul gastro-intestinal impotriva cancerului. Carotinoidele precum beta-carotina se regasesc si ele in cantitati substantiale.

Acestea dau culoare galbena, portocalie sau rosie plantelor. In corpul uman, acesta au un efect antioxidant, fiind cele care prind radicalii liberi.

Radicalii liberi se formeaza in fiecare celula a corpului uman, distrugand cromozomii si materialul genetic, tesuturile si organele. Corpul uman se apara impotriva radicalilor liberi prin sistemul de aparare anti-oxidant. Insa acest sistem a devenit insuficient in mediul poluat in care traim. Antioxidantii din hrana prin radicalii liberi si scad riscul infarcturilor, a aparitiei cancerului, protejand celulele impotriva distrugerii materialului genetic si intarind sistemul imunitar.

Varza si nitratii 

Ca si multe alte legume, printre ingredientele verzei se numara si substante care pot stimula dezvoltarea celulelor cancerigene. Varza contine un nitrat care ajunge in planta prin substantele folosite pentru fertilizare. Nitratul se transforma prin metabolism in nitrit, inhiband transportul de oxigen in sangele din corp. Impreuna cu proteinele, formeaza nitrozamine cancerigene.

De aceea se recomanda consumul de varza din culturi biologice, care au un continut de nitrat semnificativ mai mic. Legumele de sera au un continut foarte mare de nitrat. In anumite cantitati, sarea de bucatarie prin bacteriile pe care le contine, poate facilita formarea de nitriti.

Prin pregatirea necorespunzatoare sau reincalzirea felurilor de mancare, se pot forma nitriti si nitrozamine. Prin depozitare corecta, la rece, nitratul din legumele de iarna se transforma in proteine: astfel, in cazul verzei de China, dupa o luna nitratii au fost cu 16% mai putini, iar dupa 4 luni cu 50% mai putin.

De ce miroase varza?

Probabil ca mirosul respingator al verzei, ii determina pe unii sa evite sa o consume. Legaturile de sulf sunt cele vinovate de mirosul neplacut, care se dezvolta abia in timpul pregatirii la cald. Temperatura ridicata este cea care activeaza enzimele din continut, care separa moleculele de sulf zaharisit, iar varza incepe sa capete aroma obisnuita.

Cu cat perioada de pregatire este mai lunga, cu atat mai multe molecule sunt emanate. Prin adaugarea de otet, nuci sau lamaie, aroma poate fi imbunatatita simtitor. Varza are si un alt aspect neplacut si anume provoaca balonari. Adaugati chimion (intreg sau macinat) atunci cand gatiti varza si veti scapa de aceasta neplacere.