Macrobiotica – gasirea caii de mijloc

Macrobiotica – gasirea caii de mijloc

Macrobiotica este stiinta care se ocupa cu toate aspectele vietii, iar mod de alimentatie preponderent vegetarian este de la sine inteles pentru aceasta stiinta, careia i se atribuie si proprietati curative. Principiile Yin si Yang, cele doua contraste care formeaza un intreg stau la baza macrobioticii.

Principiile Yin si Yang

Principiile Yin si Yang, cele doua contraste care formeaza un intreg, stau la baza macrobioticii. La nivel alimentar, acest principiu se transpune dupa cum urmeaza: sunt evitate felurile preparate exclusiv din carne si consumul prea mare de dulciuri. Se urmareste gasirea unui echilibru interior cu ajutorul hranei. Yin si Yang sunt energii prezente si in alimente. Yin este forta care se dilata, Yang este forta care se contracta.

Printre alimentele marcate de forta Yin se numara dulciurile, produsele lactate, cafeaua si ceaiul negru, dar si alcoolul si multe tipuri de carne. Ouale si sarea de bucatarie sunt marcate de forta Yang. Apa de izvor, bauturile obtinute din cereale, cerealele, legumele, semintele, algele marine sunt mai degraba neutre. Printr-o alimentatie echilibrata, adeptii macrobioticii sustin ca pot fi evitate si chiar vindecate numeroase boli.

 

Macrobiotica: preventie in locul tratarii

Originile macrobiotice se regasesc in daoism, filozofie si religie chineze create in jurul secolelor 6-4 i.Chr. In Germania, termenul a fost preluat de medicul Christoph Wilhelm Hufeland (1762-1836), fiind folosit cu preponderenta in medicina de preventie. Prin cartea sa "Macrobiotica sau arta prelungirii vietii umane" Hufeland a devenit cu adevarat renumit.

Alimentatia joaca un rol central in stiinta macrobioticii, deoarece printr-o dieta necorespunzatoare, organismul uman ajunge sa consume numeroase substante toxice din mediu. "Preventia este mai buna decat tratarea!" este principiul cel mai important al teoriei sustinuta de Hufeland, iar ecourile acesteia se resimt chiar si in prezent, in miscarea ecologista. In anii 60, japonezul George Ohsawa, a fost primul care a aplicat principiile Yin si Yang la nivelul alimentatiei. Datorita principiilor partial radicale, cum ar fi consumul scazut de lichide, criticile nu au intarziat sa apara, fiind considerat in prezent depasit.

Macrobiotica a castigat in popularitate in anii 70-80, datorita unui alt adept japonez, Mishio Kushi, care a adaptat planurile alimentare macrobiotice la obiceiurile alimentare din vest.

Macrobiotica: alimentatie cu orez si cereale

Hrana vegetala reprezinta baza dietei macrobiotice, in care hrana de baza este formata din orez si produse din faina integrala. La acestea se adauga legumele gatite cu atentie. Necesarul de proteine este acoperit de produsele din soia si seitan, o proteina care se regaseste in grau. Se evita cartofii, rosiile si vinetele, care contin prea mult Yin. In plus, este evitat consumul de zahar, de conserve din fructe si legume provenite din culturi tratate cu ingrasamant si erbicide.

Este preferata hrana de provenienta locala si cea de sezon. Algele acopera necesarul de iod si alte minerale esentiale. Pestele si carnea trebuie evitate cu strictete, insa produsele de origine animala precum ouale si produsele lactate pot fi consumate ocazional. Dieta macrobiotica este un mod alimentar foarte constient care sprijina agricultura ecologica si dinamica.

Macrobiotica si cancer

Societatea Germana pentru Nutritie se declara impotriva dietei macrobiotice, cel putin in forma sa originala, deoarece lipsa de varietate a alimentelor ar putea conduce la carente de proteine, de vitamine A, D, B12, niacina, acizi folici, vitamina C, dar  si de minerale precum fier, calciu, iod, fapt cu atat mai problematic pentru gravide si copii in faza de crestere. De asemenea, specialistii in nutritie se declara impotriva teoriei potrivit careia macrobiotica ar putea vindeca boli precum cancerul. Pe de alta parte, consumul mare de produse din faina integrala regleaza tranzitul intestinal si poate preveni cancerul de colon.