Ulcerul – cauze si diagnostic

Ulcerul – cauze si diagnostic

Ulceratiile gastrice sau duodenale reprezinta procese inflamate, delimitate ale mucoasei din stomac sau a duodenului. Sunt intotdeauna insotite de o pierdere a substantei din tesut, care se descompune prin ulceratii. Ulceratiile gastrice se numesc in termen stiintific ulkus ventriculi, iar ulceratiile duodenale, ulkus duodeni – descrise deseori impreuna ca ulceratii. Daca ulceratiile continua sa apara de-a lungul anilor, avem de-a face cu un ulcer recurent. Ulcerul gastric (ulkus ventriculi) este mai rar decat cel duodenal, ulkus duodeni.

Ulceratiile gastrice se inregistreaza cu aceeasi frecventa atat in randul femeilor cat si al barbatilor, iar cel duodenal este de 3,5% mai frecvent in randul barbatilor. Valoarea maxima a frecventei de imbolnavire din punct de vedere al varstei este de 60-65 de ani si 75-80 de ani pentru ulkus duodeni. Atunci cand rudele apropiate (copii, parinti, bunici) sufera de ulcer sau au grupa de sange zero, riscul de imbolnavire pentru ambele forme creste cu 1,5%. Ulcerul gastric reprezinta un defect al mucoasei care ajunge pana in straturile mai adanci ale peretelui stomacal si este descris ca un ulcer al carui diametru depaseste trei centimetri. Dintr-o inflamare a mucoasei gastrice de cateva saptamani, luni sau ani, care reprezinta asa numitele gastrite cronice, se pot forma ulceratii.

Cauze


Potrivit parerilor mai vechi, boala s-ar datora unei dezechilibru intre factorii agresivi (care ataca mucoasa) si cei defensivi (care protejeaza mucoasa). Aceasta intelegere a bolii trebuie completata cu un factor semnificativ: in anii recenti, s-a descoperit ca bacteria Helicobacter pylori s-ar face vinovata de aparitia ulceratiilor.

Circa 60% din populatia globului este purtatoare a agentului patogen Helicobacter pylori in mucoasa gastrica. Avem de-a face cu o bacterie care formeaza enzime care participa in distrugerea celulara a mucoasei gastrice. Ulceratiile pot aparea izolat sau multiplu. Un alt factor declansator important il reprezinta stresul psihosocial. Sistemul nervos vegetativ este supraexcitat si formeaza mecanisme agresive care prin influente biochimice inca neclarificate conduc la cresterea productiei de suc gastric.

Insa aceste mecanisme agresive devin eficiente numai in anumite conditii ereditare. S-ar parea ca inclusiv personalitatea joaca un rol major in formarea ulcerului. Astfel, stresul psiho-social si contextul nu sunt sigurii factori determinanti, ci si modul in care combatem stresul in functie de personalitate: pacientii care sufera de ulcer sufera de sentimente de vina, frustrari si stari conflictuale permanente. Mecanismele care provoaca aparitia ulcerului depind de o multitudine de factori.

In cazul ulcerului gastric, pe langa factorii biochimici si mecanismele defectelor de reactie ai secretiei acidului clorhidric, s-ar parea ca joaca un rol important si consumul de medicamente analgezice si alcoolul. In cazul ulcerului duodenal s-ar parea ca sunt implicate tulburarile sistemului circulator ca urmare a unei activitati anormale a nervilor vaselor. Pur statistic, grupa de sange zero pare sa apara mai frecvent in randul celor care sufera de ulcer. S-ar putea ca lipsa unor substante active specifice celorlalte grupe de sange reprezinta un factor determinant.

Un lucru este clar: ulcerul gastric si cel duodenal este in crestere in randul locuitorilor tarilor dezvoltate. Stilul de viata modern, problemele fizice si emotionale joaca si ele cu siguranta un rol. In plus, particularitatile legate de contextul fiecarui individ sunt si ele importante. Persoanele sensibile, nervoase, cu o constitutie longilina sunt mai predispuse imbolnavirii. S-ar parea ca ulceratiile se formeaza si ca urmare a unei digestii defectuoase in peretele stomacului respectiv cel duodenal si a enzimelor de digestie prezente in sucurile de digestie. Printre factorii care cresc riscul imbolnavirii se numara:

  • Consumul de alimente contaminate cu bacteria helicobacter pylori
  • Consumul de apa contaminata cu bacteria helicobater pylori
  • Varsta inaintata
  • Boli autoimune (glanda tiroida)
  • Boli cronice care necesita administrarea regulata si pe termen lung de tablete analgezice si/sau cortizon
  • Consumul exagerat de alcool, nicotina, cofeina cresc suplimentar riscul imbolnavirii.
 

Simptome, diagnostic, evolutie


Ambele tipuri de ulcer sunt insotite de crampe, de dureri apasatoare, surde sau ascutite localizate in abdomenul superior, de regula in partea stanga a corpului. Deseori durerea este in relatie directa cu consumul de alimente: ulceratiile se afla in locul tipic: fie intr-o curbura a stomacului sau la iesirea din stomac, in orificiul piloric sau in partea de captare a duodenului. In cazul ulcerului gastric, durerile dispar dupa masa timp de cateva ore. Durerile sunt insa prezente si noaptea.

  • Durerea care insoteste senzatia de foame si care apare de regula pe stomacul gol este tipica ulcerului duodenal;
  • Durerea timpurie care inceteaza in special direct la finalul mesei este tipica ulcerului gastric;
  • Durerea tarzie, care apare dupa 1-3 ore dupa masa este intalnita in special in cazul ulceratiilor orificiului piloric sau in zonele direct invecinate.

Ambele tipuri de ulcer pot ramane nedepistate pentru perioade lungi de timp, deoarece disconfortul nu este foarte clar. Unii pacienti nu prezinta nici un fel de durere. Ca urmarea a sangerarilor care apar in mod repetat din ulceratii, se poate instala o anemie insotita de o stare de oboseala si culoare palida a pielii. Sangerarile mai puternice se remarca in scaunele cu sange, care este foarte negru si lipicios. In plus, aceste sangerari pot conduce si la varsaturi cu sange (hematemeze). In astfel de cazuri, situatia pacientului poate deveni dramatica foarte repede, prin instalarea unui soc hemoragic.

Atunci cand prin sangerare, peretele tractului sau al stomacului este perforat, continutul intestinului sau al stomacului ajunge in cavitatea abdominala care se infecteaza. Pe langa peritonita se formeaza si abdomenul acut si ocluzia intestinala. Odata ajuns in aceasta situatie, operatie trebuie efectuata imediat, altfel pacientul risca sa moara.
In general nu se inregistreaza scaderea apetitului. Se pot forma intolerante la anumite alimente, de regula cele dupa care salivam, care stimuleaza productia de suc gastric, cum ar fi carne prajita, grasime prajita, alcool concentrat, vinuri acre, cafea neagra, condimente iuti.

Expresia faciala a pacientului este marcata de obraji cazuti, de riduri care incep de la nas si ajung pana la colturile gurii. In cazul in care pacientul trece prin episoade repetate de varsaturi, acestea pot fi un semn de ulcer acut sau cicatrici ale ulceratiilor. Varsaturile pot aparea si ca simptom al ulcerului fara afectarea golirii stomacului. Mecanismul nu este inca clar. Pierderea in greutate este in cazul multor pacienti urmarea varsaturilor, insotite de lipsa poftei de mancare sau a carentei in alimentatie (pentru evitarea durerilor ulceroase). Un ulcer duodenal vindecat poate conduce prin tesutul cicatrizat la o ingustare a diametrului intestinului subtire, afectand astfel golirea stomacului. Acest fapt conduce astfel la varsaturi repetate.

Fiecare examinare incepe cu o serie de intrebari adresate pacientului cu privire la istoria bolii (anamneza). Acestea pot sa ofere indicii cu privire la prezenta unui ulcer, insa fara certitudini deoarece nu exista disconforturi specifice. In prim-plan se vor afla intrebarile referitoare la ulceratii mai vechi (confirmate endoscopic) si tratamentul acestora, eventual asupra combinatiilor de antibiotice folosite in trecut pentru tratarea infectiei cu Helicobacter pylori. Odata cu intrebarile adresate pacientului, se vor culege informatii legate de scaun si de eventuale varsaturi cu sange. De asemenea, alcoolul, medicamentele analgezice, cortizonul, nicotina joaca si ele un rol, deoarece aceste substante ataca mucoasa gastrica, facilitand aparitia ulceratiilor.

In urma anamnezei are loc si examinarea corporala completa. Palparea abdomenului nu este decisiva in majoritatea cazurilor, ca urmare a disconfortului nesemnificativ. In cazurile de inflamare extinsa a mucoasei gastrice si a ulceratiilor concomitente, poate aparea dureri la palpare in cavitatea abdominala. O perforare a ulcerului poate conduce la o intarire extrema a cavitatii abdominale sau chiar la o ocluzie intestinala lipsita de sunetele intestinale. Anemia, scadere concentrarii, stari de oboseala si culoarea palida a pielii pot indica pierderi repetate de sange in tractul gastro-intestinal superior.

Prezenta unei ulceratii gastrice sau duodenale poate fi stabilita printr-o esofago-gastro-duodenoscopie (endoscopia esofagului, a stomacului si a intestinului subtire). Endoscopia stomacului si a duodenului prin prelevarea de probe de tesut reprezinta metoda la care se poate apela pentru examinarea acestei parti din tractul digestiv. Dat fiind faptul ca in spatele unei ulceratii se pot ascunde si stenoze maligne (cancer al stomacului), proba de tesut prelevata este verificata microscopic pentru stabilirea eventualelor celule tumorale.
Sangerarile care provin din tractul gastro-intestinal superior pot conduce la o situatie care poate pune in pericol viata pacientului, astfel ca metoda endoscopica nu poate fi evitata.

Pot fi investigate atat mucoasele organelor individuale, si pot fi oprite chiar si sangerari prin injectii. Prin aceasta metoda, adrenalina (hormonul de stres al glandelor suprarenale) este injectata in sursa de sangerare, iar vasul este astfel puternic ingustat, oprind sangerarea. In plus, se va efectua si un test rapid de ureaza, pentru a verifica prezenta unei infectii cu bacteria Helicobacter pylori care ar putea fi responsabila pentru ulceratiile gastrice.

Activitatea de sangerare a unei ulceratii este stabilita in functie de o anumita clasificare (Forrest). Astfel, in cazul ulceratiilor de tip Ia avem de-a face cu o sangerare acuta, sub forma de jet, in timp ce la tipul Ib, sangerarea este sub forma de picaturi. In cazul ulcerului IIa, baza vasului de sange poate fi identificata, insa nu sangereaza. O ulceratie IIb este acoperita cu un trombus de sange, iar ulceratia de tip III se afla deja in faza de vindecare.

Radiografia este necesara doar in situatiile in care ulceratiile au distrus peretele stomacului intr-o astfel de masura incat exista pericolul perforarii peretelui si al abdomenului acut. Stabilirea valorilor sangelui (celule rosii, albe, hemoglobina) este necesara pentru a demonstra o eventuala anemie. Anemia poate reprezenta o urmare a sangerarii mucoasei gastrice. Prognoza acestei boli este favorabila. In Germania 6 din 100 000 de locuitori isi pierd viata in urma unui ulcer gastric, 4 din 100 000 in urma unui ulcer duodenal. Complicatiile fatale se regasesc in special in randul persoanelor de peste 70 de ani, cu o frecventa dubla in randul barbatilor fata de femei.