Tulburari comportamentale la varsta a treia – ursuz, neincrezator, agresiv

Tulburari comportamentale la varsta a treia – ursuz, neincrezator, agresiv

Dementa - o tema primordiala a politicilor de sanatate

Tulburarile comportamentale care apar pe fondul unei demente reprezinta o reala problema de sanatate publica si sunt adesea subevaluate.

In prezent, conform datelor publicate in 2013 in Dementia in Europe Yearbook , in Europa in anul 2012 prevalenta (numarul total de cazuri- vechi si noi- in populatia generala) pentru boala Alzheimer era de 1,55%. Cele mai multe cazuri inregistrate sunt in Italia (2,09% din populatie), urmata de Germania (1,92% din populatie) si Franta (1,85% din populatie). Romania are o rata mai mica decat media europeana, respectiv 1,29% din populatia tarii noastre este afectata de aceasta boala, numarul de cazuri inregistrate in 2012 fiind de  270 304.Cea mai mica prevalenta a bolii se inregistreaza in Cipru si si Slovacia, ambele cu un procent de 1,07% in populatia generala.

Raportarea pe sexe a acestei afectiuni a evidentiat ca in Europa, in toate statele, numarul femeilor afectate de dementa Alzheimer este mai mare de cel putin 2 ori comparativ cu numarul numarul barbatilor afectati.

Din punct de vedere al manifestarilor bolii, aproximativ jumatate din persoanele afectate se confrunta cu tulburari comportamentale verbale si prin actiuni, oscilatii spontane de dispozitie, neincredere fata de membrii familiei, stari nocturne de agitatie. 

Dat fiind faptul ca numarul persoanelor in varsta este in continua crestere, se estimeaza ca numarul cazurilor de dementa in Europa si la nivel mondial - este in continua crestere. Aceasta inseamna ca numarul celor apropiati pacientilor care sufera de dementa va fi din ce in ce mai mare, ceea ce inseamna ca dementa senila va deveni in viitor tema primordiala a politicilor de sanatate si societate.

Dementa – o povara pentru toti

Caracteristicile comportamentale se bucura in continuare de o atentie insuficienta. Deseori, comportamentul ursuz al persoanelor in varsta este considerat normal. Faptul ca in spatele agresivitatii, a agitatiei, a neincrederii si a urletelor se ascunde tabloul clinic al dementei, reprezinta o certitudine insuficient raspandita. In Anglia si SUA, aceste caracteristici sunt catalogate deja ca simptome, iar pacientii sunt tratati corespunzator. Se spera ca aceste practici sa castige in popularitate si in randul altor tari.

Pierderea progresiva a capacitatii cognitive si intelectuale reprezinta numai un aspect al dementei. Cel mai des cunoscuta sub numele de  Boala Alzheimer, dementa este in sine o povara pentru intreaga familie, care nu are incotro decat sa participe la degradarea intelectuala a celui apropiat, devenind tot mai dependent de ajutorul celor din jur.

Tulburarile comportamentale pot distruge familii

In cazul dementei, efectele grave se resimt si asupra membrilor familiei. Atunci cand persoana iubita devine dintr-odata agresiva si dusmanoasa fata de cele mai apropiate rude, ingrijirea devine si mai dificila datorita poverii emotionale.

Deseori, tocmai aceste tulburari comportamentele sunt motivul internarii celor afectati in camine de ingrijire, iar odata cu desprinderea pacientului din mediul familiar, neincrederea, agresivitatea si starea de neajutorare cresc.

Iata cateva dintre cele mai frecvente tulburari comportamentale:

Agitatie/ neliniste: Fenomenul este tipic pentru pacientii care sufera de dementa, clasificandu-se printre primele simptome care indica modificari la nivel cerebral. Cei afectati sunt condusi de o stare de agitatie permanenta, vor sa aiba mereu ceva de facut, fara a stii concret ce anume. Se agita, uita ce doreau sa rezolve si incep alta activitate.

Dereglarea ritmului somn/ stare veghe: Multi dintre pacientii diagnosticati cu dementa sufera de dereglarea ritmului de somn, devenind foarte activi in timpul noptii. Datorita grijilor si a fricii, apropiatii nu mai reusesc nici ei sa doarma, iar spre deosebire de pacienti care recupereaza somnul pierdut in timpul zilei, apartinatorii resimt dezavantajele lipsei de somn.

Agresivitate si furie: Persoanele demente au deseori iesiri agresive, inexplicabile pentru cei din jur. Agresivitatea nu este doar verbala ci si fizica. Aceste reactii sunt deseori cauzate de frica, furie.

Neincredere si dusmanie: Pacientii care sufera de dementa incep sa dezvolte sentimente de neincredere fata de prieteni, cunoscuti, rude, avand un comportament dusmanos fata de acestea. Deseori sunt suspectate de furt si cele mai apropiate persoane.

Stari depresive: Starile depresive cauzate de degradarea cerebrala sunt foarte frecvente. Multi dintre cei afectati simt ca ”ceva este in neregula” cu  ei. Nu mai reusesc sa se descurce in situatii altadata familiare, si recunosc ca depinde de ajutorul celor de jur, fapt care ii demoralizeaza, fara a putea sa schimbe circumstantele.

Halucinatii: Pacientii care sufera de dementa se confrunta deseori cu halucinatii vizuale, auditive si chiar olfactive. Ii acuza pe cei din jur de furt, se simt urmariti, nu se recunosc in oglinda.

Atentie la semnale

Particularitatile comportamentale se fac resimtite cu 2-3 ani inainte de stabilirea diagnosticului de ”dementa”. Deseori, tulburarile comportamentale sunt considerate "normale" pe fondul inaintarii in varsta, cu toate acestea ar trebui sa fie primele semnale de alarma cu privire la riscul dezvoltarii unei demente. Cu cat dementa este diagnosticata mai devreme, cu atat poate fi administrat un tratament adecvat. Pentru aceasta este necesara participarea apartinatorilor. De indata ce se observa anumite modificari de comportament, cel in cauza ar trebui sa consulte medicul de familie, iar cu ajutorul catorva teste simple este posibila diagnosticarea corecta.

Chiar daca cel in cauza se va opune, deoarece nu va percepe simptomele afectiunii, se recomanda sa insistati cu privire la un consult medical. Vizita medicala este in interesul dvs., chiar daca in prezent dementa nu poate fi tratata, simptome precum agresivitatea, neincrederea, ritm dereglat somn-stare de veghe etc. pot fi reduse in intensitate. Terapia ofera pacientului posibilitatea de a influenta planificarea propriei vieti atata timp cat mai detine capacitatea necesara.