Sindromul de tunel carpian – amortirea frecventa a mainilor

Sindromul de tunel carpian – amortirea frecventa a mainilor

Daca sunteti o femeie cu varsta cuprinsa intre 40 si 60 de ani si va confruntati frecvent cu amortirea mainilor, este posibil sa suferiti de sindromul de tunel carpian – o afectiune comuna a articulatiei mainilor. Acest sindrom poate aparea si in randul barbatilor, dar si a femeilor din alte grupe de varsta.

 

Ce este sindromul de tunel carpian?

Tunelul carpian o regiune intre incheietura pumnului si palma delimitata de oasele carpiene si ligamentul carpian. Se afla pe partea interna a antebratului- din exterior, zona la care ne referim este acoperita de numeroase falduri mici de piele. Tunelul carpian este strabatut de numeroase tendoane care conduc musculatura antebratului catre fiecare deget in parte, fiind responsabile pentru miscare de indoire a degetelor.

Pe langa tendoane, tunelul carpian este strabatut si de un nerv, nervul carpian. Fibrele nervoase sunt responsabile pentru muschii flexori ai degetelor, pentru strangerea pumnului, pentru senzatia de pe suprafata mainii pana la degetul mic. Atunci cand fibrele acestuia sunt afectate, indoirea puternica a degetelor sau formarea pumnului este restrictionata. Tunelul carpian este acoperit de un tesut conjunctiv- acest ligament confera sprijin si pozitie tendoanelor .

 

Cum se formeaza sindromul de tunel carpian?

Sindromul de tunel carpian apare atunci cand spatiul aflat la dispozitia tendoanelor si a nervilor se ingusteaza. Posibile cauze:

  • Fracturi osoase
  • Reumatism
  • Inflamatii ale tendoanelor

 

In cazul sindromului de tunel carpian, aceste cauze presupun o ingrosare a tendoanelor.

Munca fizica prelungita, mersul cu carje, spre exemplu dupa o operatie de menisc etc. pot conduce la aparitia acestei afectiuni. In mod interesant, aceasta afectiune se inregistreaza mai des in randul persoanelor care sufera de diabet, in perioada menopauzei sau in cazul pacientilor care sufera de o hipofunctie a glandei tiroide –asadar in cazul modificarilor sau a dezechilibrelor hormonale.

 

Cum se manifesta sindromul de tunel carpian?

Indiciul tipic este senzatia de amorteala a degetelor la mana afectata, senzatia resimtita dupa somn. Miscarile devin dureroase in special pentru degetul mare si sunt resimtite ca mici socuri electrice si se pot extinde in intregul antebrat.

In cazul in care sindromul de tunel carpian nu este tratat, dupa un timp se observa atrofierea eminentei tenare. Inchiderea completa a pumnului nu mai este posibila, prinderea unei sticle sau pregatirea unei tartine sunt activitati care devin imposibile.

Sindromul de tunel carpian este diagnosticat mult mai frecvent in randul femeilor (de doua ori mai multe cazuri) cu varsta cuprinsa intre 40 si 60 de ani. De regula, este afectata mai intai o singura mana, apoi si a doua.

Cum recunoastem sindromul de tunel carpian?

In cazul resimtirii senzatiilor tipice de amortire si reducerea constanta a fortei musculare, sunt efectuate mai multe teste pentru a putea delimita sindromul de tunel carpian de alte afectiuni ale nervilor.

Semnul Hoffmann-Tinel pozitiv se inregistreaza atunci cand lovirea usoara deasupra nervului median in regiunea tunelului carpian determina furnicaturi pe distributia nervului.

Semnul Phalen este pozitiv atunci cand furnicaturile pe distributia nervului median in primele trei degete sunt induse de flexia incheieturii pentru 60 de secunde. Radiografia articulatiei mainii indica modificari osoase si o ingustare a tunelului carpian.

Masurarea vitezei de conducere nervoasa

O alta metoda de diagnosticare consta in masurarea vitezei de conducere nervoasa. In cazul sindromului de tunel carpian, valorile inregistrate ale nervului median periferic afectat sunt modificate fata de alti nervi.

Exista insa si alte afectiuni care pot conduce la senzatia de amortire a mainii, la reducerea fortei musculare si a pierderii resimtirii senzatiilor in zona nervilor afectati: in cazul unei modificari osoase degenerative in zona vertebrelor cervicale (C6/C7), pot aparea simptome similare. De regula sunt afectati si ceilalti nervi ai bratului, iar simptomele nu se limiteaza la primele trei degete si la palma.

In cazul sindromului sulcus-ulnaris, nu nervul median este afectat, ci nervul ulnar. Acesta este pozitionat in interiorul cotului, in apropierea osului si este dureros la atingere. Atunci cand petreceti timp indelungat cu coatele sprijinite de birou sau cu mainile pe tastatura, este posibila afectarea nervilor. In astfel de cazuri, de cele mai multe ori este afectata zona degetului mic.

Cum poate fi tratat sindromul de tunel carpian?

Din pacate nu se cunosc masuri preventive prin care s-ar putea evita in mod activ aparitia sindromului de tunel carpian. In stadiu incipient, cand inca durerile sunt recente, se poate opta pentru un tratament conservativ. Cu ajutorul unei sine se poate induce o pozitie de repaus a articulatiei mainii in timpul noptii, evitandu-se astfel o ingustare suplimentara a tunelului carpian prin miscari involuntare. Sunt posibile si injectiile cu cortizon – insa acestea pot afecta nervii.

In cazul unui diagnostic mai vechi, este posibila si interventia chirurgicala. In timpul operatiei, care intre timp a devenit posibila si cu anestezie locala, retinaculul flexorilor este deschis si se largeste spatiul pentru tendoane si nervi. Interventia este posibila fie ca varianta deschisa sau endoscopic. Varianta endoscopica este insotita de un pericol mai mare de afectare a nervilor, insa cicatricea este semnificativ mai mica.

Imediat dupa operatie se incep exercitiile de miscare, insa activitatile grele care implica mana operata sunt permise numai dupa sase saptamani de la operatie. Nervul se reface incet, in decursul unei luni, fibrele nervoase se regenereaza cu circa 10 mm. Disconfortul dispare in decurs de cateva luni.