Epilepsia- Furtuna din creier

Epilepsia- Furtuna din creier

Epilepsia este una dintre cele mai raspandite afectiuni cronice ale sistemului nervos central. Se estimeaza ca numarul persoanelor din Germania, care sunt afectate de episoade epileptice repetate se ridica la 500.000. Termenul provine din greaca iar in traducere libera inseamna "a fi suferi un atac puternic". Boala, cunoscuta inca din antichitate, era invaluita inca de atunci in mister: cei afectati se prabusesc la pamant – de cele mai multe ori tipand, devin inconstienti, iar miscarile corpului sunt necontrolate. In unele cazuri le apare si spuma la gura.

Ziua epilepsiei impotriva prejudecatilor 

Și in prezent, cei afectati au de infruntat nenumarate preconceptii. In ciuda parerii larg raspandite, epilepsia nu este mostenita genetic, insa o anumita predispozitie, da. De asemenea, trebuie delimitat clar intre episoadele epileptice izolate si boala „Epilepsie”. Acest diagnostic este aplicat atunci cand pacientul a suferit deja mai mult de doua astfel de incidente, fara un motiv aparent. Persoanele care sufera de epilepsie, in functie de gravitatea bolii, sunt restrictionati in multe aspecte ale vietii. Pentru a face lumina asupra acestei tematici care are de infruntat nenumarate prejudecati, in fiecare an pe 26 martie se celebreaza Ziua Mondiala a Epilepsiei, fondata sub numele de "Purple Day" .

Epilepsia: furtuna din creier

Pentru a explica ce este epilepsia cu adevarat, medicii si persoanele afectate o descriu ca pe „o furtuna in creier”. Nu va ganditi insa la dureri de cap, deoarece de fapt au loc descarcari nervoase necontrolate ale celulelor nervoase, care impiedica functionarea ordonata a creierului. Astfel, in cazul unui epileptic, semnalele care extind celulele nervoase sunt transmise fie pentru un timp prea lung sau prea scurt: rezultatul "notificarilor incorecte" rezulta apoi in miscari necontrolate ale muschilor, retraite sub forma spasmelor. Sunt afectate insa si celulele nervoase responsabile pentru gandire si starea constienta. De aceea, in timpul unui atac epileptic, cei afectati isi pierd cunostinta.

Atacurile epileptice sunt foarte diferite. Spasmele suferite de unii pacienti sunt foarte puternice, iar in cazul altora, simptomele sunt atat de minore incat nici nu sunt constientizate. Trebuie retinut ca nu toate atacurile spastice sunt neaparat epileptice. Nenumarati sugari si copii trec prin „spasme febrile” in timpul bolilor care le provoaca o crestere a temperaturii, care dispare odata cu insanatosirea. Cu toate acestea, dupa fiecare spasm febril se recomanda masurarea curentilor cerebrali pentru a exclude prezenta unei boli epileptice.

Formele de epilepsie 

Asociatia Internationala a Epilepsiei a stabilit un total de 10 forme diferite de atacuri si mult mai multe forme de epilepsie. Aceeasi forma de epilepsie se poate manifesta prin diferite tipuri de atacuri. De regula, o singura persoana poate suferi de o singura forma de epilepsie, insa atacurile pot sa difere. La fel de diferite sunt si intervalele dintre atacuri. In cazul unora, pot trece ani sau chiar decenii intre doua atacuri, in timp ce altii pot suferi atacuri la diferenta de cateva secunde.

Vom face diferenta intre atacurile „focale” si „generalizate”: in cazul celor dintai, focale, este afectat doar un segment al creierului, in timp ce atacurile generalizate afecteaza de la bun inceput ambele emisfere cerebrale.

Diagnosticarea si tratarea epilepsiei 

Odata ce pacientul sufera de un atac spasmodic, fara nici o alta cauza patologica, diagnosticul trebuie verificat cu ajutorul unei electroencefalograme (EEG). In jur de 50% din cazurile de boala se manifesta inca din timpul copilariei, existand si posibilitatea unei vindecari "spontane". Epilepsia se poate dezvolta si in urma unui traumatism cranian, atunci cand celulele anumitor zone cerebrale nu mai functioneaza in mod coordonat. Iata cateva alte cauze care pot declansa atacurile epileptice: inflamarea creierului, hemoragie, lipsa de oxigen in timpul nasterii, accident vascular cerebral, tulburari metabolice ale creierului, precum si tumori sau malformatii in dezvoltarea creierului.

Tratamentul epilepsiei 

Medicamente

Tratamentul medicamentos al epilepsiei presupune reducere hiperexcitabilitatii celulelor nervoase si accentuarea mecanismelor inhibitorii. Aceste efecte sunt posibile prin administrarea regulata de medicamente precum Gapapentin si o atenta supraveghere medicala. Desi medicamentele sunt usor de administrat, acestea sunt insotite de nenumarate efecte secundare, dintre care amintim: reactii ale pielii, stari de greata si varsaturi, ameteala, oboseala si vedere incetosata. Ficatul, glandele limfatice si oasele au si ele de suferit de pe urma tratamentului medicamentos.

De regula se prescrie un medicament care poate fi controlat cu ajutorul EEG si a concentratiilor de substanta activa. Numai atunci cand toate preparatele individuale nu au succes se incearca un tratament combinat cu doua sau mai multe medicamente. Atunci cand pacientii nu sufera nici o convulsie timp de trei ani, se incearca reducerea treptata a medicamentelor.

Operational

Punctul central al atacurilor din creier poate fi indepartat chirurgical. Acest fapt este posibil doar atunci cand crizele se inregistreaza mereu in aceeasi zona si daca indepartarea lui este posibila in conditii de siguranta si daca nu presupune inconveniente majore pentru pacient.

Intreruperea circuitelor 

In cazul intreruperii circuitelor, se apeleaza la separarea unor rute nervoase prin care se propaga crizele. Transferul de impulsuri devine astfel imposibil.

Detectarea si evitarea factorilor declansatori 

Aceasta forma de tratament presupuna o doza serioasa de autodisciplina din partea celui afectat. Ca tratament complementar pe langa celelalte forme de terapie, importanta auto-controlului nu trebuie subestimata.

Stimularea nervului vag

Acest tratament consta in introducerea unui stimulator care influenteaza nervul vag, controland astfel descarcarile celulelor nervoase.

Viata cu epilepsie 

Persoanele care sufera in prezent de epilepsie, au posibilitatea de a controla boala. Cu toate acestea, sunt expuse major pericolelor din timpul caderilor suferite in timpul unui atac. Printre restrictiile impuse din punct de vedere profesional si in timpul liber, amintim interdictia de a conduce masini, astfel ca profesii precum cea de sofer sau pilot nu pot intra in discutie. De asemenea, le este interzisa manevrarea de substante periculoase.

De aceea, multi dintre tinerii care sufera de epilepsie au dificultati in gasirea unui loc de munca. In timp ce familiile si apropiatii acestora invata de-a lungul timpului cum sa abordeze boala, colegii de serviciu si angajatorii se simt depasiti in astfel de situatii. Chiar daca cei suferinzi poarta mereu asupra lor o indicatie de urgenta si medicamentele necesare, cei din jur trebuie sa fie capabili sa reactioneze. Persoanele care sufera de epilepsie au nevoie de intelegere si sprijin – insa nu au nevoie de mila.