DISFAGIA

DISFAGIA

Disfagia poate avea diferite cauze si se inregistreaza majoritar in randul persoanelor in varsta. Gradul de intensitate variaza de la disconfortul minor resimtit in momentul inghitirii hranei pana la imposibilitatea completa de a inghiti. Atunci cand reflexul de inghitire este afectat si lipseste si reflexul tusei, hrana si bautura pot deveni fatale. Procesul de inghitire este complex, fiind controlat partial constient, partial inconstient. Un adult inghite zilnic de aproximativ 2000 de ori, cu ajutorul a aprox. 50 de perechi de muschi, saliva, alimente si lichide.

 

Disfagie: simptome si cauze

Disfagia acuta, dureroasa ne este cunoscuta aproape tuturor deoarece o resimtim atunci cand amigdalele se inflameaza cu ocazia unei raceli. Si reactiile alergice (ex. dupa o intepatura de insecta) pot conduce la inflamarea mucoaselor si pot afecta reflexul de inghitire. Un simptom tipic este incapacitatea de inghitire in cazul tetanusului, care desi este rar, este fatal. Cauzele incapacitatii de inghitire sunt variate si afecteaza una sau mai multe faze ale procesului de inghitire.

  • Cea mai frecventa cauza este tulburarea neurogena, spre exemplu in urma unui atac cerebral, a unui traumatism cerebral, a unei meningite, in cazurile bolii Parkinson si a sclerozei multiple. Si bolile de muschi (distrofia musculara) sau sclerodermia pot afecta capacitatea de inghitire.
  • Tumorile, interventiile chirurgicale suferite in zona gatului, a gurii, a capului, a coloanei vertebrale sau a esofagului pot atrage dupa sine cazuri de disfagie.
  • Intoxicatiile, chimioterapia sau radioterapia in zona gatului sau a esofagului sau un furtun de ventilatie folosit pe o perioada mai lunga de timp pot cauza disfagia.
  • In cazul persoanelor tinere sunt tipice si tulburarile psihogene – senzatia de a avea permanent ceva in gat, eventual in combinatie cu o raguseala.
  • In cazul copiilor, sunt posibile si defectele congenitale sau tulburarile de natura neurologica la nivelul sistemului nervos sau al muschilor. Uneori sunt posibile si cauze mai banale cum ar fi inflamarea amigdalelor palatine.
  • In cazul persoanelor in varsta, procesul de inghitire este mai putin eficient, fiind vorba si de presbifagie. Timpul de reactie al muschilor si nervilor este prelungit, dantura cu probleme, puterea scazuta a musculaturii, mucoasele uscate si osificarea mandibulei ingreuneaza suplimentar inghitirea. La acestea se adauga tulburarile de miscare si coordonare, cum sunt cele inregistrate in cazul unei demente de exemplu.

 

Disfagia: un cerc vicios

Aspirarea hranei, lichidelor sau salivei in caile respiratorii poate provoca o inflamare a plamanilor sau o infectie a  toracica, ambele care se pot solda cu un deces. Deseori, in cazul persoanelor in varsta, inflamarea plamanilor este provocata de disfagie. Odata afectat procesul de inghitire, consumul de hrana este insotit de tuse, de senzatia de inec sau salivare. Astfel cei in cauza ajung sa nu isi mai doreasca sa consume hrana, incep sa piarda in greutate, ajung la situatii de malnutritie, deshidratare si reducerea calitatii vietii per ansamblu. Alimentatia insuficienta afecteaza negativ sistemul imunitar, iar predispozitia la infectii este astfel accentuata. Starea generala are de suferit iar bolile apar mult mai frecvent.

 

Disfagia, importanta diagnosticarii

In cazul suspiciunii de disfagie, este foarte importanta diagnosticarea de catre un medic. Se va testa astfel nu doar severitatea disfagiei, ci si cauzele acesteia. In plus, medicul va putea oferi recomandari si va indruma pacientul catre medici specialisti, spre exemplu ergoterapeuti, logopezi sau nutritionisti.

 

Sfaturi

Agentii de ingrosare (alimente dietetice speciale) cu gust neutru pot fi de ajutor in cazul disfagiei. Cu ajutorul acestora, bauturile calde si reci pot fi aduse la o consistenta mai usor de inghitit. Prin maruntirea hranei si transformarea ei intr-o pasta, inghitirea devine mai putin periculoasa.

Pentru astfel de preparate sunt potrivite legume precum cartofii, morcovii, mai degraba decat cele bogate in fibre cum sunt sparanghelul, leguminoasele, prazul.  Preparatele precum supa cu taitei nu sunt potrivite deoarece constau din doua consistente diferite, greu de controlat in cavitatea bucala. Optati mai degraba pentru supe creme. Serviti preparatele cu un adaos acru, lamaie de exemplu, pentru a activa mecanismul de inghitire.

Cu ajutorul masurilor de ergoterapie si logopedie, reflexul de inghitire poate fi antrenat si mentinut. Inclusiv in cazul persoanelor in varsta, se recomanda optarea pentru o perioada cat mai indelungata pentru o asimilare naturala a hranei (cu ajutorul canilor cu cioc, a lingurilor speciale) si optimizarea ei prin masuri dietetice precum agentii de ingrosare, concentrate energetice si alimentatia lichida. Cu ajutorul alimentatiei lichide si prin sonda se pot evita situatiile de malnutritie.

Este importanta sa serviti masa in sezut si sa petreceti si urmatoarele 30 de minute dupa masa in aceeasi pozitie. Atunci cand inghititul devine imposibil trebuie apelat la masuri speciale, cum este sonda stomacala.