Diagnosticarea precoce a cancerului salveaza vieti

Diagnosticarea precoce a cancerului salveaza vieti

Dr. Mariana Olingheru
Medic Specialist Medicină de Familie

Cancerul de sân nu produce o lungă perioadă de timp nicio modificare vizibilă. Majoritatea femeilor depistează la un moment dat, absolut întâmplător, o formațiune sau o altă modificare la nivelul sânului.

Perioada de dinaintea modificărilor vizibile poate să fie foarte lungă. În marea majoritate a cazurilor, cancerul are o evoluție lentă.

La femeile mai în vârstă, evoluția cancerului este foarte lentă, de 10-15 ani. Cu toate acestea, în România se ajunge la medic cu boala în stadii foarte avansate.

Există însă și forme de cancer de sân cu evoluție rapidă, care apar, de regulă, la pacientele tinere. În prezent, cancerul de sân este în majoritatea cazurilor vindecabil, cu condiția să fie depistat precoce. Cu cât este descoperit mai devreme în evoluție, cu atât cresc șansele de reușită ale tratamentului.

Cum se poate descoperi cancerul de sân în stadii incipiente?

Cele mai importante măsuri pentru depistarea precoce a cancerului de sân sunt:

  • Autoexaminarea lunară a sânilor. Inspecția și palparea bilaterală a sânului, mamelonului și axilei (zona de sub braț) este o metodă simplă ce trebuie aplicată decătre orice femeie, începând cu vârsta de 18 ani, pe parcursul întregii vieți.

Dacă se repetă examinarea în fiecare lună, fiecare femeie va cunoaște foarte bine structura sânului și va identifica rapid modificările pentru care trebuie să se prezinte la consultul medical.Uneori, leziunile sunt foarte mici și nu sunt vizibile sau nu pot fi palpate. 

  • Consultul senologic anual este recomandat, chiar dacă la autoexaminarea sânilor nu se constată modificări patologice. Examenul clinic al sânilor efectuat de către specialist poate să detecteze modificări neobservate la autoexaminare.
  • Ecografia mamară

Până la vârsta de 40 de ani, investigația inițială este ecografia mamară anuală. Ecografia depistează formațiuni solide cu suspiciuni de cancer de 3-4 mm. Depinde foarte mult de echipamentul folosit, dar și de experiența medicului care face investigația.

  • Mamografia este cea mai importantă metodă pentru diagnosticarea precoce a cancerului de sân, deoarece pune în evidență modificări de 1,5 mm. În absența modificărilor patologice și a istoricului de cancer de sân în familie, prima mamografie de control de rutină se recomandă după 40 de ani, apoi la intervalele recomandate de specialist.
  • Testarea genetică   

Testarea genetică se recomandă de obicei persoanelor cu risc crescut prin istoricul familial de cancer. În prezent, testele genetice sunt din ce în ce mai utilizate și au condus, din păcate, la numeroase mastectomii preventive la persoanele care au descoperit mutații ale genelor BRCA1 și BRCA2. Trebuie știut însă că persoanele care au mutații la nivelul acestor gene nu fac obligatoriu cancer de sân, iar absența mutațiilor nu exclude cancerul de sân.

Cercetările continuă în domeniul geneticii, și continuă să apară noi teste genetice, care includ tot mai multe gene implicate în apariția cancerului. Este important de reținut faptul că niciun test nu are acuratețe 100% .

Este mastectomia preventivă o soluție?

Un nou test genetic dezvoltat în 2017 în urma unui studiu efectuat de Universitatea din Manchester și Manchester University NHS Foundation Trust (MFT) pe un eșantion de 10 000 de femei prezice cu mai mare exactitate riscul de cancer mamar la femeile care nu au un test pozitiv pentru mutații genetice BRCA1/ 2 și, de asemenea, permite reevaluarea riscului de cancer mamar la femeile cu mutații BRCA1/ 2.

Noul test genetic evaluează riscul de cancer mamar atât pe baza variațiilor genetice (polimorfisme nucleotidice unice, SNPs) în ADN-ul unei persoane, cât și pe analiza acestor mutații alături de alți factori de risc individuali (vârsta la nașterea primului copil, vârsta primei menstruații, vârsta la care s-a instalat menopauza; înălțimea și greutatea etc.).

Cercetătorii au descoperit 18 polimorfisme nucleotidice unice (SNPs) ce au fost asociate cu riscul de cancer mamar pentru femeile care nu prezintă mutații BRCA1/ 2.

Multe femei care inițial au prezentat risc crescut (de 30% sau mai mult) au fost reclasificate la un risc mai scăzut, situație în care nu se recomandă reducerea riscului prin mastectomie preventivă. Studiul a sugerat că numărul femeilor cu mutații BRCA1/ 2 care în prezent aleg să aibă o mastectomie s-ar putea reduce cu o treime - de la 50% la aproximativ 36%.

Aceste noi cercetări oferă o șansă în plus persoanelor cu risc crescut de cancer de a lua o decizie informată privind mastectomia preventivă și reprezintă un argument important pentru adoptarea și a altor măsuri pentru reducerea riscului de cancer. 

Care sunt persoanele care ar trebuie să fie testate genetic?

Testarea genetică este bine să se facă la recomandarea unui specialist care va analiza mai mulți parametri pentru evaluarea riscului de cancer de sân.

În cazul istoricului de cancer în familie, riscul crește în următoarele situații:

  • Cancerul apare la vârste tinere (sub 50 de ani) - cu cât sunt mai tinere persoanele afectate, cu atât este mai mare probabilitatea să existe o genă defectă în familie;
  • Există rude care au avut cancer la ambii sâni (în special rude de gradul I)
  • Există bărbați cu cancer de sân în familie
  • Există cazuri de cancer ovarian în familie