Care este diferența între burnout și boreout?

Care este diferența între burnout și boreout?

Fiecare dintre noi cunoaște starea de epuizare. În cazul multor persoane, starea este provocată de stres acumulat, spre exemplu, la locul de muncă. Starea prelungită de stres și epuizare poate conduce la așa-numitul sindrom burnout. Ce se întâmplă când ne confruntăm cu opusul acestei stări, când munca nu este sinonimul stresului, ci al plictiselii.

Ce este burnout?

Starea de burnout este indusă de o stare permanentă de tensiune psihică și fizică. Pacientul nu se simte în stare să facă anumite schimbări pozitive în viața sa. Nu vede nici o soluție pentru îmbunătățirea sau restabilirea echilibrului emoțional, se simte lipsit de vlagă, de motivație. Deseori, stările de epuizare severă sunt urmate de o dorință puternică de a schimba situația, dorință care uneori presupune o nouă formă de epuizare, deoarece pacientul simte că obiectivul stabilit este prea dificil de atins.

Sindromul burnout se manifestă prin simptome precum oboseală, frustrare, rezistență tot mai mică la stres. Deseori pacientul manifestă și iritabilitate sporită, depresie, tulburări de somn, dureri în zona umerilor. Nu poate fi stabilit un interval de timp când terapia are succes maxim, deoarece eficiența ei depinde de pacient. În plus, metodele de tratament sunt foarte variate.

Ce este boreout?

Termenul boreout descrie lipsa satisfacției la locul de muncă indusă de o stare permanentă de plictiseală și monotonie. Cauzele pot fi multiple, de la lipsa provocărilor în propria activitate, la mediul de lucru nepotrivit sau alegerea unei profesii neatrăgătoare pentru persoana respectivă. În mod interesat, lipsa permanentă a unei provocări profesionale se manifestă prin aceleași caracteristici ca în cazul sindromului burnout. Cele trei elemente principale ale sindromului boreout sunt:

• lipsa provocărilor, a solicitărilor profesionale. persoana afectată ar dori să fie expusă unor provocări mai mari;

• dezinteres. persoana în cauză pierde orice interes legat de activitatea sa profesională;

• plictiseală. persoana în cauză este lipsită de orice motivație și idee de cum ar putea depăși situația;

Deseori, persoanele afectate dezvoltă adevărate strategii comportamentale pentru a mima activitatea. În mod paradoxal, doresc să prelungească astfel situația în care se află, în loc să caute o soluție de ieșire din ea.