Arterioscleroza

Arterioscleroza

Arterioscleroza consta intr-o intarire si ingustare a arterelor, respectiv a vaselor de sange, prin care este transportat sangele dinspre inima. Ingustarea arterelor are drept efect reducerea fluxului de sange catre organe si parti ale corpului. In ciuda cercetarilor desfasurate de-a lungul deceniilor, nu exista explicatii precise cu privire la cauzele formarii arteriosclerozei. Oamenii de stiinta sunt insa de acord asupra existentei unei predispozitii pentru arterioscleroza si urmarile sale. De asemenea, se cunoaste faptul ca femeile se bucura de o protectia naturala in anii tineretii, datorita hormonului sexual, care insa scade odata cu inaintarea in varsta.

Predispozitia in functie de sex

In incercarea de a identifica gena responsabila pentru arterioscleroza, un cercetator din cadrul Universitatii Leipzig a desfasurat studii asupra soarecilor, iar rezultatele obtinute au fost remarcabile: arterioscleroza poate fi mostenita numai de la parintele de sex opus. ''Transmiterea genei responsabila pentru arterioscleroza depinde de sexul generatiei parintilor.

Atunci cand un urmas de gen masculin este purtatorul acestei gene, cel mai probabil ca mama acestuia este cea care i-a transmis gena. Astfel, va fi nevoie de un urmas de gen feminin pentru a transmite gena in continuare de catre inaintasul de gen masculin'', declara cercetatorul Dr. Teupser. ''Prin urmare, daca dorim sa intelegem modul in care este mostenita arterioscleroza si odata cu ea riscul infarctului sau al atacului cerebral, trebuie sa urmarim arborele genelogic.''

Inceputul este inselator si nu este resimtit 

Arterioscleroza nu se formeaza peste noapte. Inainte de a resimti primele simptome, pot trece intre 20 si 40 de ani. Simptomele constau, spre exemplu din tulburari de circulatie in picioare, deoarece arterele ingustate nu mai sunt alimentate corespunzator cu oxigen sau in angine pectorale, atunci cand se ingusteaza peretii vaselor inimii. Printre celelalte simptome amintim: tulburarile cerebrale sau ametelile.

Atunci cand arterioscleroza inainteaza, se poate ajunge la un blocaj complet al alimentarii cu sange, ajungandu-se astfel la hipoxia organelor (lipsa oxigenului). Inima, creierul si picioarele sunt printre cele mai afectate de arterioscleroza.

Factorii de risc pentru dezvoltare arteriosclerozei 

Arterioscleroza se transforma intr-o afectiune numai prin factorii care ii grabesc parcursul. Printre acestia se numara:

    • Hipertensiunea arteriala, deoarece presiunea aplicata asupra vaselor de sange este prea mare  
    • Diabet zaharat
    • Lipsa miscarii, kilogramele in plus 
    • Alimentatia grasa 
    • Stresul
    • Fumatul, nicotina ingusteaza vasele de sange 
    • Nivel ridicat al acidului uric 
    • Nivel de fibrinogen crescut (coagulare accentuata a sangelui)
    • Nivel sporit de homocisteina 
    • Carente de vitamine 
    • Nivel ridicat de colesterol, deoarece colesterolul se depune pe peretii vaselor de sange.

Pacientii care sunt expusi acestor factori de risc, trebuie sa se prezinte in mod regulat la medic!

Formarea arteriosclerozei 

Vasele de sange sunt prevazute pe peretii interiori cu un strat celular subtire, numit Intima. Atunci cand anumite influente negative se mentin pentru timp indelungat, acest strat incepe sa se fisureze. Sistemul imunitar al organismului se activeaza si incepe sa vindece aceste fisuri pe care le trateaza ca pe niste rani. Procedura nu se deruleaza in mod optim: lichidul patrunde in peretii vasului si se formeaza mici umflaturi peste care incep sa se fixeze celule sangvine, grasime si calcar.

Ca reactie de aparare, peretele vasului incepe sa se ingroase, formand asa-numitul aterom. Termenul este de origine greaca. Cu timpul, in punctul respectiv se depune din ce in ce mai mult calcar, iar peretele vasului se intareste, formandu-se placa. Din acest moment, putem vorbi deja de arterioscleroza. Aceasta ingustare a peretilor vaselor de sange, poate trece neobservata timp indelungat, pentru ca vasele de sange detin o capacitate mare de dilatare, permitand debitului de sange sa ramana constant.

Ce se intampla cu inima?

Aceste procese se petrec si in arterele mai mici, care alimenteaza inima cu substante nutritive. Tulburarile de circulatie se observa, de regula, abia atunci cand numai o treime din vasul de sange mai este deschis. Doar atunci se resimt simptome precum problemele de circulatie, dureri in picioare sau in piept.

Daca ingustarea s-a produs de-a lungul unei perioade mai lungi, sistemul vaselor sangvine poate forma circuite de ocolire (asa-numitele colaterale). Corpul foloseste vasele deja prezente, pentru a continua alimentarea muschiului inimii prin ocolisul format. In cazul prezentei acestora, disfunctiile cardiace pot fi evitate in ciuda blocajelor vaselor de sange.

Cauze mici – efecte mari 

Situatia devine critica atunci cand din depunerile arteriale incep sa se desprinda particule, pana la spargerea intregii placi. Exista riscul blocarii complete a vasului de sange, oprind circulatia sangelui, si moartea celulelor care nu mai sunt alimentate cu sange. Atunci cand acest scenariu se produce in inima, pacientul sufera un infarct iar atunci cand se produce in creier, pacientul sufera un atac cerebral, iar urmarile sunt uneori catastrofale.

Cercetarile mai noi au aratat ca riscurile cele mai mari nu provin din depunerile foarte groase, ci din placile subtiri, moi, deoarece acestea sunt instabile, au peretii mai subtiri si un miez format din grasime. Eforturile spontane sau oscilatiile de tensiune pot produce desprinderea acestor placi si formarea de cheaguri de sange.

Masuri de prevenire 

Odata cu inaintarea in varsta, cu totii ajungem sa suferim de aceasta afectiune, insa printr-un stil de viata sanatos, boala inainteaza mult mai lent. Vasele noastre sunt structurate in mod natural, sa faca fata debitului de sange. Exista insa persoane de 80 de ani cu pereti curati ai arterelor, in timp ce altii la 40 de ani se confrunta cu artere pline de cratere pe interior.

Cei care doresc sa isi mentina sanatatea, trebuie sa stie ca pot face ceva activ in acest sens. Cea mai buna metoda de prevenire este alimentatia rationala si miscarea suficienta. Preventiei i se adauga si evitarea si tratarea factorilor de risc:

  • Control regulat al tensiunii arteriale si al nivelului colesterolului.
  • In cazul unui nivel ridicat al colesterolului, acordati atentie unei diete cu colesterol scazut, respectiv incercati sa reduceti cantitatea de unt, oua si carne din alimentatie.
  • Diabeticii trebuie sa verifice in mod constant mentinerea valorilor corecte ale glicemiei  .
  • Renuntarea la fumat sau cel putin reducerea numarului tigarilor.
  • Persoanele supraponderale trebuie sa scape de kilogramele in plus.

Tratamentul arteriosclerozei 

In cazul in care riscul sa dezvoltati arterioscleroza este sporit si prezentati simptome precum dureri in timpul mersului si senzatia de amorteala in picioare, este recomandat sa vizitati regulat medicul.  Acesta va depista punctul in care s-a produs ingustarea arterelor. Va va palpa, va masura tensiunea arteriala si va va propune o schema de tratament. Cu ajutorul angiografiei si a substantei de contract, vasele infundate pot fi detectate si pot fi cautate solutii. In cazul ingustarilor de vase produse in bazin, acestea pot fi deschise cu ajutorul unui cateter cu balon care este introdus in spatiul ingustat, unde este umflat, largind astfel artera.

O alta metoda este bypass-ul, asadar relocarea caii de trecere a sangelui, sau montarea unui stent. In plus, pacientului i se vor administra medicamente de reducere a tensiunii sangelui si a colesterolului. Arterioscleroza nu poate fi vindecata complet, insa avansarea bolii poate fi incetinita simtitor.