Alergii: Simptome si cauze

Alergii: Simptome si cauze

Gama de alergii posibile este uriasa – fie ca vorbim de polen, ierburi, par de animale, alimente, produse cosmetice sau parfumuri: atunci cand sistemul imunitar se declanseaza impotriva acestor substante din mediu,  inofensive pana la urma, neplacerile create sunt numeroase: ochii incep sa arda, nasul sa curga, se instaleaza senzatia de mancarime, cei cu alergii grave au chiar probleme cu respiratia. Pentru a reduce simptomele alergiilor, solutia impusa este de multe ori abstinenta sau schimbari ale comportamentelor obisnuite. In cazul anumitor alergii, hiposensibilizarea poate atenua senzatiile de disconfort.

Procesul unei reactii alergice

Atunci cand sistemul imunitar reactioneaza exagerat la contactul cu substante inofensive in mod normal, interpretandu-le ca inamici si producand anticorpi, urmatorul contact cu substanta respectiva va provoca o reactie alergica. Anticorpii, precum imunoglobulina E, sunt responsabile pentru eliberarea de substante declansatoare, agresive de catre substantele proprii corpului. Histamina si alte substante mesager conduc la inflamatii, urticarii si vase de sange dilatate. Aceasta reactie poate fi limitata local sau poate aparea la nivelul intregului corp – fie ca este afectat nasul, pielea, bronhiile sau sistemul circulator.

 

Pe langa reactiile anticorpilor, care apar de regula la interval de numai cateva minute dupa contactul cu substanta „ostila” (alergen), sistemul imunitar are posibilitatea de a permite anumitor celule (celule T) sa reactioneze la aceste substante – acesta ar fi procesul de desfasurare al alergiilor de contact.  Reactia in aceste cazuri apare dupa cateva ore sau chiar zile.

Cauzele alergiilor

Cauzele reactiei alergice spontane a sistemului imunitar sunt inca necunoscute. Alergiile sunt in continua crestere la nivel mondial – sunt vehiculate ipoteze potrivit carora, pe langa factorul genetic, poluarea in continua crestere sau contactul microbian prea scazut din primii ani de viata ar putea juca un rol. In total sunt cunoscute peste 20 000 de substante declansatoare de alergii: acestea pot fi inhalate, ingerate sub forma de alimente sau medicamente sau prin contact la nivelul pielii – chiar si involuntar prin intepaturile viespilor.

Exista insa o diferenta intre reactia alergica si pseudoalergia: aceasta din urma prezinta simptome asemanatoare cu cele ale alergiei, insa deja de la primul contact al corpului cu substanta – fara a producere insa anticorpi. Acesta este modul in care oamenii reactioneaza la salicilati (inclusiv ASS), de cele mai multe ori prin pseudoalergii. In schimb, in cazul alergiilor incrucisate, corpul reactioneaza la substante asemanatoare celor impotriva carora a creat anticorpi. Astfel de reactii apar la mere si alune in randul persoanelor cu alergii la polenul de mesteacan.

Simptome tipice ale alergiilor

Alergiile pot fi insotite de o multitudine de simptome: inflamatii, senzatii de mancarime, inrosirea ochilor datorata dilatarii vaselor de sange, iritatii ale mucoaselor, stranutul, inflamarea mucoasei nazale, dificultate la respiratie. Atunci cand reactioneaza si plamanii, vorbim deja de astm: in bronhiile incarcate, inflamate se formeaza un mucus gros, care cu greu poate fi expectorat. Aceasta este cauza zgomotului astmatic tipic, de murmur.

Pielea persoanelor care sufera de alergii prezinta mancarimi, inrosire, edem si o eruptie caracteristica papulo-eritematoasa (basicute pe piele, de culoare rosie). De asemenea pielea este uscata si rosie: in perimetrul eczemei, pielea isi schimba aspectul de la fin la aspru (in special in cazul neurodermitei). Problemele de digestie cum ar fi diareea, balonarile sau constipatiile, senzatia de plin in zona tractului gastrointestinal sunt si ele posibile. In plus, dilatarea vaselor de sange poate provoca probleme serioase ale sistemului circulator- atunci cand sangele se acumuleaza in cazul unei reactii extinse in intregul corp, pot aparea probleme cardiovasculare. Aceasta situatie care poate pune in pericol viata persoanei afectate se numeste soc anafilactic. Apare de cele mai multe ori in cazul alergiilor la insecte sau odata cu administrarea intravenoasa a anumitor medicamente.

Alergii: diagnostic

Anamneza (aflarea istoriei bolii): Toate senzatiile de disconfort pot fi izolate prin adresarea unor intrebari specifice, orientate inspre obiectiv. Cu toate acestea stabilirea diagnosticul pentru alergii ramane o munca de detectiv. Astfel, senzatia de nas infundat poate fi pusa de multe ori pe seama alergiilor la praful menajer sau la animalele de companie.

Diferitele teste de piele permit testarea de substante diferite – inrosirea, mancarimea si inflamatiile indica reactia sistemului imunitar la diversele substante. Din pacate, testele de piele nu sunt intotdeauna sigure.

Testele de sange: Concentratia de imunoglobulina E in sange demonstreaza prezenta sau absenta unei alergii. Sunt disponibile mai multe tipuri de teste:teste pentru screening-ul atopiei(Phadiatop si Phadiatop Infant), teste pentru diverse amestecuri de alergeni (praf amestec, fungi amestec, polen graminee etc.) si teste pentru alergeni individuali (lapte de vaca, gluten etc ) Este nevoie doar de o singura proba de sange din care se pot determina cantitativ, cu precizie, anticorpii IgE specifici unui anumit alergen. Aceeasi proba de sange poate fi folosita pentru a testa si alti alergeni suspectati.

Alergii: Rinita alergica este cea mai intalnita forma

Cea mai intalnita forma de alergie este rinita alergica provocata de polen. Pe langa polenul de mesteacan, arin, alun si ierburi, recent s-a constatat ca si polenul de ambrozie si frasin provoaca senzatia de nas incarcat si ochi rosii. Atunci cand sunt afectati si plamanii, vorbim deja de astm, care poate aparea deja si in randul copiilor. Pe langa polen si mucegai, concentratia mare de substante toxice din aer, particulele de praf si ozonul pot provoca aparitia astmului sau inrautatirea  tabloului clinic. Pe langa acestea, mai exista multe alte forme de alergii.

Alte forme de alergii

  • Alergia la acarienii din praf poate si ea sa provoace greutate in respiratie, sa agraveze neurodermita, putand sa evolueze chiar in astm.
  • Si in cazul alergiilor la parul de animale reactiile pot sa varieze de la inrosirea pielii la greutate in respiratie.
  • Alergiile de contact se manifesta de cele mai multe ori prin eczeme –cu precadere pielea afectata de neurodermita va reactiona foarte sensibil la parfumuri, plante medicinale sau produse cosmetice.
  • Astfel, accesoriile de genul piercing, tatuajele sau machiajul permanent nu sunt recomandate tuturor – in cazul unor proceduri necorespunzatoare, pot aparea alergii.
  • In cazul alergiei solare, pielea reactioneaza prin pistrui mici la expunerea la razele ultraviolete.
  • Si medicamentele pot provoca alergii ale pielii sau ale tractului gastrointestinal – inclusiv stresul poate agrava alergiile deja existente.
  • Alergiile la alimente cum ar fi alergia la albusul de ou nu sunt atat de des intalnite, insa pot provoca diferite probleme de digestie, fiind diferite de intoleranta la lactoza, mai frecventa.

Alergiile la veninul insectelor sunt mai rare insa ca urmare a reactiei puternice imunitare pot conduce la atacuri cardiace.

Alergii: evitarea starilor de disconfort

Atunci cand suferiti de o alergie este de preferat sa evitati alergenii care o provoaca – usor de zis, greu de facut. In cazul alergiilor la acarienii de praf, posibilitatile de mentinere a acarienilor intr-un numar cat mai mic sunt diverse: pe langa sfaturile de igiena, exista asternuturi de praf speciale si chiar sprayuri cu extract de azadirachta indica (Neem).

In perioadele de polenizare, celor afectati li se recomanda sa petreaca mai mult timp in interior, sa mentina nasul umed sau sa protejeze mucoasa nazala cu un spray cu pudra. Concentratia  inalta de substante toxice din aer agraveaza disconfortul respirator, de aceea in cazul inregistrarii unor valori inalte ale ozonului, se recomanda persoanelor afectate sa ramana in spatii inchise.

Continutul alimentelor trebuie mentionat in detaliu pe ambalaj, astfel incat, in cazul persoanelor afectate de neurodermita, de intoleranta la lactoza sau de alergii la anumite alimente, sa fie posibila alegerea unei alimentatii potrivite.

Evitarea alergiilor in cazul copiilor

Desi igiena exagerata poate conduce la o crestere a alergiilor in randul copiilor, bebelusii si copiii nu ar trebui expusi substantelor iritante – fumatul faciliteaza aparitia alergiilor iar animalele de companie sunt recomandate numai izolat (atunci cand parintii nu sunt alergici). Aportul de bacterii de acid lactic pe perioada sarcinii si a alaptarii este benefica florei intestinale a bebelusului, astfel ca frecventa alergiilor de mai tarziu va fi mai redusa.

Alergii: Atenuarea starilor de disconfort

Pentru a proteja mucoasele nazale si bronhiale impotriva alergenilor, sunt folosite diverse medicamente – unele dintre acestea reduc perceptia, astfel ca nu se recomanda conducerea de vehicule dupa administrarea acestora. Inclusiv participarea la trafic in calitate de pieton necesita o atentie deosebita dupa administrarea acestor medicamente.

Pe langa dusul nazal, inflamarea mucoasei poate fi combatuta cu cortizon, insa in cazul astmului, tratamentul are diferite aspecte printre care se numara si sportul. Vaccinul impotriva alergiilor (hiposensibilizarea)  necesita o perioada indelungata, insa poate conduce la eliminarea pe termen lung a senzatiilor de disconfort. In cazul rinitei alergice, folosirea zincului s-a dovedit a fi benefica.

Bineinteles ca pentru fiecare caz de afectiune se impune o abordare speciala cu carente ale alergenilor, sfaturi si medicamente – mai multe detalii disponibile la afectiunile respective.

Fiecare dintre noi se confrunta la un moment dat cu diverse afectiuni. Ne bucuram ca iti putem spune in ce consta si cum se manifesta alergiile.

Scrie-ne un comentariu si spune-ne cat de utile au fost informatiile despre aceste afectiuni.