Afazia, afectiunea care duce la tulburari de vorbire

Afazia, afectiunea care duce la tulburari de vorbire

Termenul afazie inseamna „lipsa vorbirii“, provine din limba greaca si descrie deja tabloul clinic. Afazia se remarca prin afectarea vorbirii, ca urmare a unei leziuni a creierului. De regula sunt afectate toate elementele implicate in vorbire: intelegerea, vorbirea, citirea si scrierea. Cea mai frecventa cauza a afaziei in randul adultilor, consta in hemoragiile sau infarctele cerebrale.

Potrivit definitiei, afazia reprezinta pierderea capacitatilor de vorbire deja dobandite – de aceea nu vorbim de afazie in cazul copiilor cu tulburari in acest sens, ci de tulburari de dezvoltare a vorbirii. In cazul copiilor mai mari, afazia se poate instala in urma unei leziuni a creierului (traumatism cranio -cerebral).

Centrul vorbirii in creier

 

Pentru a intelege limba vorbita si citita cat si pentru a articula limba, pe langa structurile anatomice cum ar fi limba si laringele este nevoie de o colaborare intre mai multe regiuni ale creierului (in special cele din jumatatea stanga a creierului):

    • Centrul motor (centrul vorbirii Broca) se afla in lobul frontal al cortexului. Acesta coordoneaza muschii vorbirii.
    • In  lobul parietal se afla centrul senzorial al vorbirii (centrul Wernicke). Acesta este esential pentru amintirea cuvintelor auzite si a sunetelor cuvintelor.
    • In lobul occipital se afla centrul optic al vorbirii. Printre altele, acesta este responsabil pentru deprinderea si intelegerea limbii citite.

Tipuri de afazie si simptomele acestora

       

In functie de ariile creierului afectate, se disting mai multe tipuri de afazie, cu manifestari diferite:

Afazia amnestica: Cel afectat intelege foarte bine limba, cititul si scrisul nu sunt afectate sau sunt afectate minor. Insa atunci cand vorbeste, pacientul depune efort in cautare cuvintelor potrivite sau le inlocuieste pe cele lipsa, fapt ce afecteaza debitul verbal. Din exterior, aceasta exprimare mai lenta este uneori gresit interpretata ca fiind o gandire lenta. O forma usoara a acestei afazii este cunoscuta sub numele de difazie.

Afazia Broca: Persoana afectata isi pastreaza capacitatea de intelegere, insa are dificultati de vorbire – adoptand de regula o exprimare scurta, intrerupta cu multe pauze (stilul telegrafic).

Afazia Wernicke: In acest caz, capacitatea de intelegere a limbii este partial afectata. Astfel, pacientul intelege doar cuvinte izolate, insa nu in raport cu alte cuvinte, vorbirea este fluenta si rapida, insa confunda litere sau chiar cuvinte, cu treceri bruste in gandire. De multe ori exprimarea nu are nici un sens (surditate verbala).

Afazia globala: In aceasta forma de afazie, sunt afectate mai multe arii responsabile pentru vorbire, fiind cea mai grava forma de afazie. Exprimarea este dificila pentru pacient, intelegerea vorbirii fiind grav afectata. Rareori cel afectat are capacitatea de a exprima propozitii simple. Sunt articulate mai degraba doar segmente de cuvinte, deseori repetate.

Din pacate, afectarea vorbirii ca urmare a afaziei, lasa impresia interlocutorilor ca persoana in cauza sufera de tulburari mentale, ceea ce nu este adevarat. Este important de retinut ca gandirea logica si capacitatea de intelegere si evaluare functioneaza in continuare ca si in cazul persoanelor sanatoase.

Afazie: alte tulburari

Dat fiind faptul ca afazia este de cele mai multe ori precedata de un atac cerebral, aceasta este insotita si de alte tulburari, care difera in functie de regiunea creierului afectata si de extindere. Printre simptomele frecvente se numara paraliziile anumitor parti ale corpului, care pot varia de la probleme motorii minore, de finete (cum ar fi curatarea de coaja a cartofilor) pana la imposibilitatea de deplasare. Inclusiv tulburarile de inghitire (disfagie) sunt des intalnite. In multe cazuri, afazia este insotita de disartrie (numita si disartrofonie),  prin care nu este afectata intelegerea limbajului, ci vorbirea in sine, asadar miscarile necesare articularii. Desi musculatura vorbirii – gura si limba- este intacta, aceasta nu mai este controlata corect si nu mai este sincronizata de centrii nervosi din creieri. Acest fapt impiedica articularea corecta a sunetelor – limbajul devine ininteligibil sau foarte lent. Multi dintre cei afectati declara ca sunt catalogati de cei din jur ca fiind in stare de ebrietate.

Agnozia este o tulburare des intalnita, si consta in incapacitatea de percepere a simturilor, desi organele de simt, ochii, urechile si cel tactil, functioneaza. Cei afectati de agnozia auditiva nu recunosc sunetele si zgomotele, iar cei care sufera de agnozia vizuala nu pot identifica obiectele.

In cazul apraxiei, gesturile si miscarile voluntare nu mai pot fi realizate corect, desi nu este o situatie de paralizie, iar perceptia senzoriala nu este afectata. Astfel, nu pot fi imitate gesturi, nu pot fi reluate propozitii sau grimase.

De asemenea, pot aparea probleme de echilibru, tulburari senzoriale, de concentrare si memorie.

Afazia: diagnostic si terapie

Pentru diagnosticare este nevoie de un control neurologic detaliat, pentru a stabili cu exactitate tulburarile si cauzele acestora. Acest control este important pentru tratament si pentru evolutia bolii. In functie de locul si dimensiunea leziunilor, afazia poate fi depasita partial sau chiar total. In unele cazuri insa, pacientii raman cu sechele severe. De aceea este importanta recunoasterea gradului si a formei afaziei, pentru a putea fi delimitata de disartrie. In spatiul vorbitor de limba germana, se recurge la testul de afazie de la Aachen (AAT).

Terapia afaziei se concentreaza in special pe terapia vorbirii (logopedia), sprijinind recuperarea spontana a capacitatii vorbirii in fazele incipiente, urmand apoi sa fie antrenate posibilitatile de comunicare existente si folosirea acestora in mod optim.

Fiecare dintre noi se confrunta la un moment dat cu diverse afectiuni. Ne bucuram ca iti putem spune ce este si cum se manifesta afazia.

Scrie-ne un comentariu si spune-ne cat de utile au fost informatiile despre aceasta afectiune.